ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



FACTORI DE RISC ÎN UNITĂȚILE PREȘCOLARE

Prof. Popa Mărioara-Ancuța

Grădinița cu Program Prelungit "Așchiuta" Cluj-Napoca

Pentru a ne bucura pe deplin de viaţă prin tot cea ce facem NU trebuie să ne punem în pericol organismul şi viaţa la locul de muncă. În acest sens, Constituţia României cuprinde un întreg sistem legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, care garantează dreptul la viaţă precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei.

Legislaţia securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde Codul Muncii şi Legea SSM Nr. 319/2006, precum şi hotărâri de guvern, ordine emise de ministere. Potrivit acestor acte normative, fiecare angajator are obligaţia legală dar şi morală de a proteja angajaţii.

În acest scop, angajatorul trebuie să identifice pericole pentru securitatea şi sănătatea la locul de muncă, să evalueze riscurile de accidentare, rănire sau îmbolnăvire şi să implementeze planul de prevenire şi protecţie. În materialul de faţă vom prezenta factorii de risc din unităţile preşcolare, precum şi măsurile de prevenire şi protecţie ce se impun în acest sens.

Factorii de risc cel mai frecvent întâlniţi în unităţile preşcolare sunt:

  • factori de risc biologic-bacterii, viruşi, streptococi, stafilococi;
  • solicitarea neuro-psihică-stresul în cazul cadrelor didactice;
  • suprasolicitarea corzilor vocale;
  • factori de risc electric-electrocutarea prin atingerea directă sau indirectă a echipamentelor electrice, a elementelor aflate sub tensiune(prize poziţionate necorespunzător);
  • izbucnirea unui incendiu spontan ;
  • calamităţi naturale(cutremur);
  • căderea prin împiedicarea de cablurile de alimentare poziţionate necorespunzător;
  • căderea prin împiedicare, alergare,dezechilibru, alunecare la deplasare pe suprafeţe alunecoase (gresia din baie) sau exterioare clădiri i(scări, alei) ducând la fracturi, contuzii etc.
  • folosirea de încălţăminte necorespunzătoare în sala de grupă;
  • căţărarea pe obiectele de mobilier;
  • căţărarea pe pervazul geamurilor;
  • utilizarea de obiecte tăioase, înţepătoare;
  • utilizarea instalaţiilor sanitare necorespunzătoare înălţimii copiilor (vase W.C. prea înalte);
  • utilizarea aparatelor de joacă (hintă, tobogane, carusel) defecte etc.

Pentru a elimina riscurile de accidentare, rănire sau îmbolnăvire se impune implementarea unor reguli de prevenire şi protecţie. Acestea sunt:

  • accesul părinţilor interzis în sala de grupă;
  • folosirea obligatorie a papucilor de interior;
  • dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiului se vor executa obligatoriu conform reglementărilor în vigoare avizate de Ministerul Sănătăţii;
  • aerisirea foarte bine a sălii de grupă după efectuarea deratizării;
  • menţinerea curăţeniei permanente în sălile de grupă, sălile de mese
  • menţinerea unei temperaturi şi umidităţi optime;
  • iluminatul să fie corespunzător, în cazul unui iluminat artificial astfel încât să nu fie nociv dezvoltării optime a copiilor;
  • grupurile sanitare vor fi menţinute în permanentă curaţenie şi se vor dezinfecta ori de câte ori este necesar;
  • se vor respecta prevederile Ministerului Sănătăţii privind utilizarea unui anumit tip de mobilier fără colţuri, asperităţi, vopsele toxice care ar putea avea o influenţă nocivă asupra sănătăţii copiilor şi a personalului din grădiniţă;
  • orice element de mobilier va fi finisat corespunzător pentru a nu provoca accidente;
  • mobilierul va fi amplasat astfel încât să aibă stabilitate -se vor verifica periodic stabilitataea rafturilor şi starea de funcţionare a pieselor de mobilier, integritatea geamurilor;
  • amplasarea grilajelor la ferestre;
  • este interzisă urcarea copiilor pe mobilier;
  • jucăriile vor fi alese în conformitate cu reglementările în aceste sens, fără a fi ascuţite, tăioase sau să conţină substanţe sau coloranţi toxici;
  • restricţionarea accesului copiilor la surse de curent prin plasarea de apărători;
  • restricţionarea amplasării de cabluri pe parchet unde pot fi agăţate sau deteriorate cu diferite obiecte în mişcare;
  • nu se vor utiliza aparate electrice defecte, improvizaţii electrice (ştechere, cabluri);
  • căile de acces exterioare vor fi menţinute în stare de curaţenie, libere de orice obstacol în caz de evacuare impusă de incendiu, cutremur;
  • căile de acces exterioare vor fi nivelate sau pavate, iarna vor fi curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale antiderapante (nisip, sare, rumeguş);
  • verificarea periodică a modului de funcţionare a aparatelor de joacă din parcul grădiniţei;
  • alergatul în sala de grupă este interzis.

Toate aceste măsuri se impun a fi respectate pentru a asigura securitatea sănătăţii şi integrităţii fizice a copiilor de care suntem direct răspunzătoare.

Cu privire la securitatea sănătăţii cadrelor didactice se impune vaccinarea gratuită, restricţionarea numărului de copii la grupă, eliminarea birocraţiei, implicarea părinţilor în programe educative.

Bibliografie

„Ghid pentru sănătatea şi securitatea muncii”, Ediţia ianuarie 2014;

„Studiu privind securitatea şi sănătatea în muncă în şcolile şi grădiniţele din România”, Ed. Celebris, Constanţa, 2014;

Irimia Floarea, Lichiardopol Gabriela, Mustaţă Iuliana, „Sănătatea şi securitatea muncii”, manual pentru clasa a IX-a, Ed. CD Press, Bucureşti, 2011;

Legea 319/2006

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *