ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Fișă de lucru Repere geografice ale Romăniei

Fișa de lucru îmbină activități de învățare specifice ariei curriculară Om și Societate (disciplina Geografie) cu activități de învățare specifice ariei curriculară Limbă și comunicare ( disciplina Limba și literatura Română).

Fișă de lucru Repere geografice ale Romăniei

După cum era obiceiul din strămoși cei doi însurăței, meridianul 25° longitudine estică și paralela 46° latitudine nordică au plecat în luna de miere să vadă cum era plămădită România. Pe atunci țara nu era locuită, nu erau apele curgătoare, satele și orașele, regiunile și județele sau capitala București.  Și au purces la drum deîndată, binențeles în zbor, pentru că am uitat să vă spun că au fost binecuvântați de nănașul lor, Dumnezeu.

În prima zi  au zburat spre răsărit sau orient, peste Carpații cei împăduriți, care încă mai fumegau de la erupțiile vulcanice, peste Pietroși, Obcine, bâtci, muncei, clăbucete dar și dealuri subcarpatice. Fâcânduli-se milă de viitorii locuitori au suflat peste regiune și așa a apărut podișul Moldovei, întins cât vedeau cu ochii. Mulțumiți de treaba făcută, s-au întors acasă să înnopteze.

A doua zi au zburat spre miazăzi, peste Carpații cei înalți, numiți Alpii Transilvaniei, peste Negoi, Sfinxi, Babe, custuri și muchii ascuțite, peste muscele și gruiuri deluroase.  Apoi au suflat cu putere peste regiune și au apărut piemonturi și platforme și o câmpie felurită, găurită de crovuri sau găvane sau cu bărăgane întinse. Obosiți nevoie-mare s-au întors acasă să se odihnească.

A treia zi au zburat spre apus sau occident, peste Carpații plini de peșteri, creste și culmi întortochiate,  apoi peste măguri și dealuri împădurite. Au suftat din nou cu putere și așa a apărut o câmpie când mai îngustă, când mai lată, care pătrundea adânc în inima  munților prin depresiunile-golf. Sleiți de obeseală s-au pe la înnoptat acasă.

A patra zi, au zburat multă vreme deasupra Transilvaniei și au suflat și au apărut coline, dealuri și muscele și multe locuri pentru arătură. Când au ajuns la miazănoapte i-a prins o furtună puternică, trimisă pare-se de Necuratul și uite așa nordul țării a rămas muntos. Cu ultimele puteri au suflat de au făcut o depresiune mare între munți.

Auzind de la alți însurăței de întinderi mari și adânci de apă, a cincea și a șasea zi, au cărat apă cu cofele de au făcut o mare semiînchisă, pe care au numit-o Neagră.

În Ziua de Duminică s-au hodinit. Țara lor avea munți de toate felurile, dealuri și podișuri, multe șesuri și un țărm. Relieful edificat era relativ concentric în jurul Carpaților, proporțional, chiar dacă dominant jos, simetric distribuit și armonios îmbinat. Slavă Domnului Dumnezeu!

Exemple de activități de învățare:

  1. Identificați, pe baza textului, termenii geografici. Subliniații cu o linie orizontală. Precizați înțelesul acestora (opțional). Model primul paragraf
  2. Grupați termenii nclusiv regionalismele care descriu formele de relief ale României pe treptele de altitudine în care se încadrează în mod frecvent: 0-300m,  0-600 m,  200/300+/-1000 m,  600-1200 m, 1200-1800 m, peste 1800 m.
  3. Precizați, cu ajutorul părinților și al profesorului de Limba română înțelesul termenilor și expresiilor marcate în text cu caractere cursive.

prof. Cernușcă Cezar,

Școala Gimnazială Dorna Arini, jud. Suceava

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *