ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



PROBLEMATICA EVALUĂRII LA CLASA PREGĂTITOARE

Prof.înv.primar Chitacu Violeta

Școala Gimnazială „Barbu Ștefănescu Delavrancea” Năruja, Vrancea

Scopul principal al introducerii clasei pregătitoare în sistemul românesc de învățământ îl reprezintă facilitarea adaptării copilului la mediul școlar, asigurarea unui debut școlar de succes. Clasa pregătitoare reprezintă puntea de legătură dintre grădiniță și clasa I. principiile care stau la baza evaluării elevilor la sfârșitul clasei pregătitoare sunt următoarele: acces egal și echitate pentru toți elevii; respect pentru diversitate; incluziune și nediscriminare; calitate și profesionalism; parteneriat (Manolescu, 2013, p.22). 

Evaluarea elevilor din clasa pregătitoare are o serie de caracteristici cu care o aseamănă în același timp și o diferențiază față de evaluarea din grădiniță, dar și de evaluarea din clasele I-IV.

  • Cele trei forme de evaluare (inițială, formativă și sumativă) a elevilor din clasa pregătitoare acționează în complementaritate, fiecare având funcții specifice și aducând beneficii întregului proces de adaptare a copilului.
  • Ca metodă, este deosebit de importantă observația sistematică a comportamentului elevilor, aceasta reprezentând o bază și pentru celelalte metode utilizate. Doar astfel profesorul poate cunoaște capacitatea de acțiune și de relaționare a elevului și poate descoperi abilități pe care copilul le prezintă în activitățile zilnice.
  • Cadrul didactic trebuie să identifice dificultățile copiilor, să îmbunătățească sau chiar să schimbe strategiile utilizate în conformitate cu nevoile celor mici și să ofere feedback personalizat fiecărui elev.
  • Rezultatele evaluării nu trebuie comparate cu rezultatele altor elevi, ci cu rezultatele proprii, progresul în învățare al unui copil este individual, nu colectiv, etichetarea unui elev fiind exclusă.
  • Evaluarea trebuie să fie prezentă în toate activitățile întreprinse de elevi (lecții, activități extracurriculare, jocuri etc.) și trebuie să urmărească dezvoltarea cognitivă. Fizică, socioemoțională.
  • Evaluarea nu urmărește ierarhizarea elevilor, ci stabilirea nivelului cunoștințelor, abilităților și atitudinilor acestora, necesare pentru a aborda cu succes clasele următoare.
  • Atmosfera în care se desfășoară evaluarea este importantă. Stările emoționale negative repetate, stresul pot provoca probleme deosebite și pot condiționa implicarea elevilor în activități.
  • La începutul anului școlar se determină nivelul la care se află fiecare standard al domeniului, fără a ierarhiza elevii. Rezultatele reprezintă informații valoroase doar pentru cadrul didactic responsabil în vederea planificării procesului de învățare.
  • Evaluarea la sfârșitul clasei pregătitoare este realizată prin întocmirea de către cadrul didactic responsabil RED – Raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finalul clasei pregătitoare.
  • RED se întocmește, se completează și se valorifică pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației.
  • Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secțiuni: date de identificare a elevului; domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică, dezvoltare socioemoțională, dezvoltare cognitivă, dezvoltarea limbajului și a comunicării, dezvoltarea capacităților și atitudinilor de învățare; principalele aspecte vizate pentru fiecare domeniu de dezvoltare în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează, pe baza documentelor-suport, nivelul achiziției: „realizat” sau „în curs de realizare”; aprecieri și recomandări.
  • Raportul de evaluare reprezintă oglinda întregului proces de evaluare desfășurat pe parcursul clasei pregătitoare. Acesta va fi completat în luna mai de cadrul didactic care predă la clasă. 
  • Evaluarea are ca scop identificarea competențelor specifice dobândite de elevii aflați la finalul clasei pregătitoare, competențe prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa preegătitoare.
  • Pentru evaluarea sumativă se acordă o perioadă mai mare de timp pentru a evita suprasolicitarea elevilor ; se va evalua fiecare standard, urmărind indicatorii și nivelurile minime menționate în tabel.
  • În cadrul orelor de consiliere cu părinții, va fi prezentat nivelul de dezvoltare atins de fiecare elev, precizând punctele forte și pe cele slabe, aspectele care trebuie  îmbunătățite în dezvoltarea copilului.
  • Raportul nu urmărește etichetarea sau clasificarea și nici compararea unui elev cu altul, ci oferă o imagine a creșterii și dezvoltării copilului. El permite depistareea eventualelor dificultăți de învățare și adoptarea unor măsuri de remediere. Scopul întocmirii raportului de evaluare a dezvoltării la finalul clasei pregătitoare este reprezentat de orientarea și optimizarea procesului educativ în vederea adaptării elevilor la solicitările de tip școlar (apud Manolescu, 2013).

Bibliografie

  1. Bocoș, M., Jalba, G., Felegean, D. (2004). Evaluarea în învățământul primar. Aplicații practice. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință.
  2. Bocoș, M.D. (2013). Instruirea interactivă. Repere axiologice și metodologice. Iași: Polirom. 
  3. Bocoș, M., Jucan, D. (2019). Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralele 45.
  4. Cristea, S. (2018). Metodologia instruirii în cadrul procesului de învățământ. București: Didactica Publishing House.

Manolescu, M. (2019). Evaluarea în învățământul primar. În I.O. Pânișoară, M. Manolescu (coord.), Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Iași: Polirom.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *