ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Fișă de lucru Hidronime și etnonime

prof. Cernușcă Loredana

Liceul Teoretic “Ion Luca” Vatra Dornei

Face parte din activitățile de învățare din cadrul disciplnei tip opțional integrat Etnogeografie adrestă elevilor din ciclul gimnazial inferior de la Școala Gimanzială Dorna Arini, jud. Suceava.

Fișa de lucru îmbină activități de învățare specifice ariei curriculară Om și Societate (disciplinele Geografie și Istorie) cu activități de învățare specifice ariei curriculare Limbă și comunicare (disciplina Limba și literatura română).

Cei doi tineri au cerut apoi nănașului lor, știți voi cine, să le binecuvânteze și mai mult casa lor, Transilvania și țara lor, România. Dar și nănașul lor, milostiv și iubitor de oameni, era drept și sever ca un părinte. Acesta le-a făgăduit că, la botezul primului copil al familiei, va revărsa peste țară un belșug de ape.

Și când a venit vremea, peste tot s-au ivit ape subterene, curgătoare. stătătoare sau stagnante: mofete, izvoare, păraie, râuri, lacuri, bălți, limane, lagune, iezere, etc. Și mai mult decât atât, toate cele curgătoare s-au îmbinat într-o rețea meșteșugită, colectată de fluviul Dunărea care l-a rândul său este colectată de Marea Neagră.

Deși erau bucuroși peste măsură nu au știut cum să le denumească și atunci au lăsat locuitorii să facă acest lucru. E lesne de înțeles că cei mai vechi locuitori, tracii și neamurilor lor nordice, geții și dacii, au denumit toate râuri­lor de peste 500 de km. jumătate din cele cu lungimea cuprinsă între 200 și 500 de km. și doar câteva dintre cele sub 200 km lungime.

Cele transmise de la daci la romani și apoi la primii români, au primit un ș final Criș < Crisia, Mureș < Maris (Moris), Argeș < Ardesos, Someș < Samus, Timiș < Tibisis și au trecut de la a accentuat la o accentuat  Alutus > Olt, Samus > Someș, Dana- > Dona- (Donaris > Dunăre), Maris > Moriș > Mureș.

De la slavi s-au păstrat, dintre cele mai importante, denumirile Bistrița, Crasna, Dâmbovița, Ialomița, Ilfov, Jijia, Milcov, Prahova, Putna, Râmnic, Suceava, Târnava.

De la popoarele de călăreți, pecenegii și cumanii s-au păstrat Bârlad, Uz, Oituz, Bahlui, Vaslui, Covurlui, Călmățui, Teleorman, Dăsnățui, Peceneaga etc.

De la maghiari s-au păstrat Trotuș, Agăș, Lăpuș, Sebeș, Șieu, de la germani Vaser, de la turci, în Dobrogea, denumirea lacurilor litorale Agighiol, Cara-Su, Siutghiol, Tașaul, Tekirghiol, Tuzla, Tatlageac. 

Vâzând mulțimea de noroade care s-a așezat în de-a lungul timpului pe teritoriul actual al României tinerii au înțeles că nu e șagă cu așa lucru. Păstrarea unor nume de râuri din Antichitate până astăzi constituie unul din cele mai puternice argumente în demonstrarea continuității dacoromânilor pe teritoriul vechii Dacii.

Exemple de activități de învățare:

  1. Identificați, pe baza textului, termenii geografici. Subliniații cu o linie orizontală. Precizați înțelesul acestora (opțional).
  2. Precizați, cu ajutorul părinților și al profesorului de Limba română înțelesul termenilor și expresiilor marcate în text cu caractere cursive.
  3. Identificați etnonimele (nume de popoare) amintite.
  4. Precizați importanța păstrării unor nume de râuri din Antichitate până astăzi.

Bibliografie

Felecan, Oliviu, Felecan, Nicolae (2015) Straturi etimologice reflectate în hidro-nimia românească,  Quaderns de Filologia: Estudis Lingüístics XX: p. 251-269.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *