ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Fișă de lucru: Povestea unei icoane

prof. Cernușcă Cezar,

Școala Gimnazială Dorna Arini, jud. Suceava

Face parte din activitățile de învățare din cadrul disciplinei de tip opțional integrat, Etnogeografie, adrestă elevilor din ciclul gimnazial inferior de la Școala Gimanzială Dorna Arini, jud. Suceava.

Fișa de lucru îmbină activități de învățare specifice ariei curriculare Om și Societate (disciplinele Istorie și Educație socială) cu activități de învățare specifice ariei curriculare Limbă și comunicare (disciplina Limba și literatura română).

Osteniți de treburile, tinerii au adormit buștean și când s-au trezit din somn peste tot erau sate, cetăți, orașe și drumuri pline de oameni, care mișunau ca albinele într-o zi însorită de primăvară. Și au socotit cei doi, că fie au dormit peste măsură, fie nănașul lor n-a lâncezit nici măcăr o clipă, cât timp ei au dormit.

După ce s-a dezmorțit, zise bărbatul către muierea sa:

  •  Dragă, un vis îmi tulbură somnul de la o vreme! Un vultur din acela ce cuibărește pe vârfurile Carpaților se tot se îmvârte în înaltul văzduhului și țipă la mine.

Iar femeia, ce grijea de copil, l-a întrebat speriată:

  • Ce vis e ăsta, că eu nu mă pricep?
  • Să mergem la nănașul să-l întrebăm! zise bărbatul.
  • Așa să facem! zise și femeia.

Și eu mers smeriți la Dumnezeu, căci el era nănașul lor, și acesta, știind din ce pricină au venit, le-a ieșit înainte cu un colac cald și niște fărâmituri de sare și le-a zis:

  • Bun gând vă aduce la mine!
  • Și ce gând e acela, părinte? l-a iscodit bărbatul.
  •    Peretele din răsărit al casei voaste are pe el cruci și icoane. Așa și țara asta... are nevoie de o icoană a ei!
  • Și cum te gândești să facem așa ispravă? întrebă femeia.
  •   Mergeți și vorbiți cu cei mai bătrâni și mai înțelepți locuitori. Și apoi, veniți la mine!

Și așa au făcut. Au aflat astfel că românii au câte un semn, pentru fiecare regiune a lor, în care locuiau în pace cu alte neamuri.

Țara Românească are o acvilă cu o cruce în cioc, de la apărătorii creștinătății care au condus-o.

Moldova are un cap de bour sau zimbru, cu o stea între coarne de la o vânătoare legendară.

Transilvania are o acvilă de munte și șapte turnuri de apărare, de la șapte orașe importante, cetăți săsești la vremea lor.

Oltenia are un leu ce ține o spadă, pe un pod de piatră, de la legiunile romane care au pătruns pe aici în Dacia.

Dobrogea, pâmântul dintre Dunăre și Marea Neagră, are doi delfini față în față pe un fond albastru... cum altfel!

Când s-au întors la Dumnezeu, acesta i-a zis femeii:

  • Ia ac și ață și coase toate aceste semne laolaltă, și pune-le pe pieptul acvilei ce apare în vis bărbatului tău! Mai pune-i pajurei o coroană de oțel pe cap, o cruce în cioc, o spadă și un sceptru în gheare. Și dați apoi românilor această icoană a patriei lor, pe care s-o cinstească la orice ceas din zi și din noapte!

Fiind dibace de felul ei, românca a scărmănat lână de oaie, a tors-o, a feștit-o, gândindu-se la libertatea norilor de pe cer, la câmpurile cu grăne coapte și la jertfele românilor șia țesut-o. Și a pus țesătura la loc de mare cinste, lângă alte icoane.

Exemple de activități de învățare:

  1. Precizați, cu ajutorul părinților și al profesorului de Limba și literatura română, înțelesul termenilor și expresiilor marcate în text cu caractere cursive.
  2. Încărcați pe platforma educațională o imagine care reprezintă stema actuală a României.
  3. Precizați, pe baza textului lecturat, importanța semnificației culorilor de pe stema actuală a României.
  4. Enumerați, pe baza textului lecturat, provinciile istorice ale României.
  5. Încărcați pe platforma educațională o imagine care reprezintă stema regală a României.
  6. Folosind metoda comparației, precizați asemănările și deosebirile între cele două steme. Cereți mai multe detalii profesorului de istorie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *