ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Impactul mass-mediei asupra copilăriei

Autor: Prof. înv. primar Mikola Eva Emilia

Școala Gimnazială ”Tatrangi Sandor” Ozun

Mass-media are un rol semnificativ în informarea colectivă, oferind o anumită versiune a realului, împărtășind idei și subiecte comune de dialog, comunicând informații și idei de larg interes, cultivând valori culturale și religioase. 

Curiozitatea intelectuală și nevoia de cunoaștere constituie un factor motivațional puternic în vârsta copilăriei. Această sete de cunoaștere nu poate fi satisfăcută în cadrul obișnuit de școală, în viața de familie cu experiențe obișnuite. Elevii caută experiențe bogate, trăiri interesante, posibilități de informare și instruire, izvor de noi impresii, consolidarea noțiunilor, ideilor și convingerilor și de aceea își împlinesc interesul cu mesajele transmise de noile medii (Cuznețov, Șpac, 2015,9).

Autoarele Larisa Cuznețov și Silvia Șpac au elaborat o interesantă ”hartă” – în Revista Didactica Pro…, revistă de teorie şi practică educaţională – pe care se poate proiecta alături de vârsta copilului abilitățile stăpânite la acea vârstă și factorii sociali și pedagigice. Pe lângă aceste însușiri ”harta” conține recomandările specialiștilor pentru educarea elevilor în context mass-media. Harta conține foarte concentrat acele informații, care sunt necesare în educația micilor școlari.

 Harta psihopedagogică a şcolarului mic în contextul educației pentru mass-media

Datorită faptului că copii nu au capacitatea de a înțelege diferența dintre imaginea reală și imaginea prezentată pe ecran, intervine sprijinul familiei și a dascălilor. Realitatea și fictivul sunt foarte strâns prezente în imaginația copilului, doar treptat, cu observarea empirică și dezvoltarea cunoștințelor se va desparte și se va consolida capacitatea de a se desparte aceste lumi. Temele, informațiile, ideile abordate în mass-media și vizionate de copii îi îndeamnă la reflecții, la meditații și au efect asupra dezvoltării personalității. De aceea relația dintre școlar și mass-media nu poate fi necontrolată și întâmplătoare.

”Mass-media, prin activitatea sa, se constituie drept un factor al educaţiei, care lasă urme adânci în conştiința persoanei. Ea poate să amplifice sau să diminueze experienţele personale şi colective… Chiar dacă informaţia parvine prin canale mediatice, oricum, această informaţie trebuie verificată, filtrată, pentru a-i asigura maximumul de veridicitate. Atenţia cuvenită, acordată acestor elemente, va ajuta la delimitarea binelui de rău, originalului de fals” (Paloșan, Spiridon, 2013, 154).

Orientarea elevilor în folosirea selectivă a mediei electronice este atât responsabilitatea părinților, a educatorilor cât și a societății în general. În primul rând părinții au dreptul și datoria să garanteze prudență în folosirea mijloacelor de comunicare, prin ”formarea conştiinţelor copiilor lor pentru a exprima judecăţi sănătoase şi obiective, care îi vor călăuzi mai apoi în alegerea sau respingerea opțiunilor disponibile” (Paloșan, Spiridon, 2013,154).

Și școala la rândul ei trebuie să încurajeze familiile în acest proces educativ prin oferirea asistenței, prin realizarea programelor instructiv-educative, prin oferirea exemplelor de urmat, prin oferirea oportunităților.

În acest context am decis să aleg jocul ca oportunitatea ideală față de mediile electronice utilizate în aproape toate familii – televizor, telefon, tablet, internet… - ca în perioada copilăriei elevii să aibă cât mai multe experiențe și trăiri socio-emoționale în viața reală. În continuare vă voi prezenta ”jocul” ca activitate creativă în procesul consilierii elevilor în vederea dezvoltării socio-emoționale.

Bibliografie

  • Cuznețov, Larisa; Şpac, Silvia. (2015). Dezvoltarea personalității micului şcolar în contextul explorării optime a mass-media în educaţie . In: Revista Didactica Pro…, revistă de teorie şi practică educaţională.
  • Paloșan, Florin; Spiridon, Gheorghe. (2013). Impactul mass-mediei în educaţie. In: Revista de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice, nr. 1(161), pp. 154-159.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *