ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



PRACTICI EDUCAȚIONALE DE SUCCES-FOLOSIREA METODELOR INTERACTIVE ÎN ACTIVITĂȚILE DE PREDARE ÎNVĂȚARE

Prof. înv. primar: BIREȘ ROZALIA

Școala primară nr 2, Făgetu, com. Plopiș, jud. Sălaj

       Metodele interactive de grup sunt mijloace moderne de stimulare a învăţării experenţiale, de exersare a deprinderilor de analiză, de dezvoltare a creativităţii copiilor. Aceste metode promovează interacţiunea dintre şcolari, pun accent schimbul de idei, de cunoştinţe, permițând un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare.

       Prin folosirea acestor metode, şcolarii depun un efort intelectual, de exersare a proceselor psihice, de abordare a altor demersuri interdisciplinare prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv, în care îşi asumă responsabilităţi, formulează şi verifică soluţii. Totodată, aceste metode implică toţi copiii şi le dezvoltă vocabularul, creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii corecte şi să explice deciziile luate. Aceste metode presupun respectarea particularităţilor de vârstă, împletirea formelor diferite de activitate, îmbinarea armonioasă a muncii individuale cu munca pe grupuri, dar și cu activitatea frontală, evaluarea obiectivă a rezultatelor obţinute şi organizarea relaţiei ânvățătoare-copil. Metodele de învăţare activă activează școlarii în procesul de învăţamant în direcția formării lor ca participanţi activi la procesul de învățare, astfel constituind un mijloc benefic să înţeleagă tot ce îi înconjoară şi să folosească în diverse situaţii de învăţare ceea ce au învăţat. Aceste metode sunt utilizate din ce în ce mai mult în procesul educaţional împreună cu cele tradiţionale ori în combinaţie cu acestea.

       Voi prezenta, în continuare, câteva dintre metodele moderne pe care le-am folosit în procesul instructiv educativ în funcţie de obiectivele urmărite la fiecare activitate.

       Bula dublă - este o metodă de predare-învăţare, uşor de aplicat, care constă în gruparea asemănărilor şi deosebirilor dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte etc.. Ea este reprezentată grafic din două cercuri mari în care se aşează câte o imagine care ilustrează subiectul/conceptul ce urmează a fi abordat. De cele două cercuri mari se află asociate prin linii alte cercuri mici poziționate între cercurile mari în care se precizează asemănările, iar în cercurile din exterior se specifică caracteristicile fiecărui termen, particularităţile sau deosebirile.

Exemplu. La activitatea - convorbire ,,Ce ştim despre anotimpuri?” în cercurile mari am asezat imagini reprezentative despre anotimpurile primăvara şi vara. Copiii au completat două caracteristici ale anotimpului primăvara (natura se trezește la viață, se întorc păsările călătoare), două caracteristici ale anotimpului vara (este foarte cald, se coc ciresele) în cercurile exterioare şi două asemănări (anotimp, 3 luni) în cercurile mici din mijloc.

      Schimbă perechea reprezintă o altă metodă activ participativă pe care am utilizat-o în activităţile cu şcolarii. Ea are ca scop principal stimularea comunicării şi rezolvarea de probleme prin lucru în pereche. Metoda ,,Schimbă perechea,, am folosit-o în activităţi de observare, activităţi de convorbire, activităţi practice, etc.

Exemplu. La activitatea de observare cu tema ,,Flori de primăvară ’’, am urmărit ca prin lucru în pereche, copiii să gasească cât mai multe caracteristici ale florilor de primăvară. Am organizat preșcolarii în două cercuri concentrice după ecusoanele pe care le aveau în piept, în interior copiii cu flori galbene, în exterior copiii cu flori roșii. La îndemnul învățătoarei, copiii au luat din coş o floare la alegere, pe care au observat-o, au analizat-o pentru a spune: totul despre ea.

Perechea a analizat floarea timp de 3-5 minute. La comanda învățătoarei ,,Schimbă perechea’’ copiii din interior s-au deplasat şi au format o nouă pereche. Copiii din cercul exterior au făcut o sinteză a observaţiilor anterioare şi au continuat analiza cu noua pereche pentru descoperirea caracteristicilor florii prin câţi mai mulţi analizatori. Perechile s-au schimbat atunci când s-au epuizat toate ideile copiilor şi când fiecare copil a făcut pereche cu toţi membrii clasei.

       Brainstormingul, în traducere directă ,,furtună în creier, sau ,,asalt de idei,, este o metodă pe care am utilizat-o pentru a ajuta copiii să propună cât mai multe idei pentru soluţionarea unor probleme, fără a disputa soluţiile găsite. Această metodă am utilizat-o frecvent în activităţile de dezvoltare a limbajului pentru a dezvolta imaginaţia copiilor cât si pentru a le stimula capacităţile creatoare. Cu rezultate bune am folosit brainstormingul în cadrul povestirilor create după un tablou, sau un şir de ilustraţii, în lecturile după imagini, convorbiri şi jocuri didactice.

Exemplu. În activitatea - convorbire cu tema ,,De ce îmi place anotimpul iarna?” la începutul activităţii, școlarii au stabilit împreună caracteristicile anotimpului iarna pornind de la întrebarea ,,Ce ştiţi despre anotimpul iarna?”. Fiecare copil a răspuns printr-un enunţ scurt în ordinea stabilită fără a repeta ideile colegilor. Ideile emise sunt direct proporţionale cu numărul membrilor grupului. După enunţarea ideilor, copiii au fost rugaţi să reflecteze asupra lor şi să se pronunţe care sunt cele mai aproape de adevăr.

       Au fost subliniate ideile care se încadrau în sarcina didactică şi care conturau ideea finală. Aceste caracteristici sunt împărţite în 3 categorii:

     • Caracteristici care ţin de evoluţia naturii;

     • Caracteristici care ţin de relaţia omului cu mediul în anotimpul iarna;

     • Caracteristici care nu se încadrează în nici o categorie şi care vor fi eliminate.

      Din multitudinea de metode interactive, am prezentat pe scurt doar câteva pe care le-am aplicat la grupă, metode prin care noul si căutarea de idei conferă activităţii ”un mister didactic” în care copilul e participant activ la propria formare. Pe lângă metodele interactive prezentate mai sus, cu rezultate bune am mai folosit şi alte metode cum sunt: metoda cubului, turul galeriei, ciorchinele, tehnica blazonului, pălăriuţele gânditoare, studiu de caz etc..

      Concluzia la cere am ajuns în urma activizării copiilor este că utilizarea metodelor interactive oferă un sprijin real învățătoarei în demersul său didactic şi ne ajută, ne determină, copil şi dascăl, deopotrivă, să descoperim valoarea, frumuseţea şi diversitatea interacţiunii, relaţionării şi cooperării, să ne promovăm ideile, să respectăm opinia celuilalt şi să ne implicăm profund şi activ în construirea personalităţii proprii.

Bibliografıe:

Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela – Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002;

Breben Silvia, Ruiu Georgeta, Gongea Elena – Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *