ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Metode moderne de predare în cadrul lecţiilor online

Jipa  Roxana, profesor religie ortodoxă

Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Brăila

            Inovaţia reprezintă un proces de învăţare, de achiziţionare de noi cunoştinţe, de noi moduri de a lucra, fapt pe care personalul didactic, elevii şi părinţii acestora, alte autorităţi îl experimentează, datorită şcolii  implementată  în acest an şcolar 2019-2020.

            Tehnologia nu poate înlocui un profesor, dar tehnologia în mâna unui bun profesor poate produce o mare transformare. Utilizarea tehnologiilor digitale nu ar trebui să devină un scop în sine, mai degrabă, tehnologia ar trebui să fie întotdeauna văzută ca un instrument care facilitează învăţarea în clasele noastre. Este important pentru noi să utilizăm tehnologia în sala de clasă în acest fel, după cum tehnologia poate deveni rapid o distragere a atenţiei pentru noi şi elevi. Cu toate acestea, atunci când sunt utilizate în mod corespunzător,  tehnologiile digitale poate fi extrem de puternice în facilitarea învăţării prin angajament, diferenţiere, colaborare şi aplicare. Astăzi suntem într-o eră digitală şi este important să ne adaptăm la ea.

            Dezvoltarea de noi tehnologii necesită o trecere de la învățarea tradițională a învățătorului orientată spre profesori la învățarea mai angajată și colaborativă. Aceste tehnologii pot oferi instrumentele care ne ajută să facem față provocării.

Există o schimbare radicală spre consolidarea pedagogiei prin tehnologia informației (TIC). Dezvoltarea competenței tehnologice este esențială pentru crearea unui program de pregătire a cursanților, a cetățenilor și a forței de muncă pentru cerințele viitorului și pentru susținerea dezvoltării sociale și îmbunătățirea productivității economice. Noua economie bazată pe cunoaștere necesită noi competențe.

Educatorii discută continuu cum să răspundă nevoilor elevului din secolul XXI, dar copiii din școlile noastre nu au cunoscut niciodată un secol diferit. Nu ne pregătim pentru viitor, pregătim pentru acum.

Potrivit lui M. Fullan, „trebuie să investim în practici noi care integrează pedagogia și tehnologia, pedagogia fiind forța motrice”. Creând un mediu de învățare în care elevii dezvoltă abilități care să le îmbunătățească performanța de astăzi, aceștia vor contribui la societatea în care vor locui mâine. Integrarea pedagogică a tehnologiei este o modalitate privilegiată de a crea un astfel de mediu de învățare, necesar situaşiei actuale în care ne aflăm.

Noile medii de învăţare electronică convertesc modelul structural al interacţiunii educator-educat  într-un model triunghiular educator –computer –educat.

            Analizând modelul triunghiular de interacţiune mediată, educator-computer – educat se pot face următoarele observaţii: interacţiunea dintre profesor şi elev/student se realizează prin intermediul calculatorului. Acest fapt presupune ca fiecare utilizator (atât elevul/studentul cât şi profesorul) să deţină anumite competenţe de operare cu calculatorul şi minime cunoştinţe despre felul cum poate fi acesta folosit. În acest sens, se vorbeşte tot mai mult în ultimii ani despre necesitatea alfabetizării tehnologico informaţionale. Repertoriul comun presupune, pe lângă elementele de accesibilitate şi coduri comune, şi compatibilităţi între calculatoare. Mesaje educaţionale sunt transmise indirect între cei doi agenţi, spre deosebire de situaţiile predării-învăţării tradiţionale (face – to face). Perturbaţiile mesajelor care apar în situaţiile de învăţare din clasa obişnuită, sunt reduse la minimum în mediul virtual. Pot apărea însă distorsiuni de alt tip, cum ar fi cele legate de buna funcţionare a calculatorului, de transmisia informaţiilor, de penele de curent, de performanţele de viteză şi de stocare ale computerului etc.

            Tot cu ajutorul calculatorului se realizează şi evaluarea. Feed-back-ul este rapid şi eficient. Există o conexiune inversă externă (C.i.e.), între elev/student şi profesor mediată electronic, una între utilizatorul-educat şi calculator (prin probele de evaluare pe care le rezolvă electronic şi care sunt corectate de către computer) – C.i.e.e., precum şi o conexiune inversă internă (C.i.i.) la nivelul individului. Conexiunea inversă externă electronică, prin rapiditatea cu care se realizează şi prin faptul că este produsul unei evaluări scutite de stres, are profunde implicaţii motivaţionale şi dezvoltă capacităţile de autoevaluare ale utilizatorului. În sistemul e-learning, educatul dispune de mai multă autonomie, putând să lucreze în ritm propriu, alegându-şi centrele de interes, dispunând de o motivaţie intrinsecă, distribuindu-şi singur priorităţile şi sarcinile, învăţând să-şi organizeze eficient timpul. El devine responsabil de propria evaluare, implicându-se activ în acest proces, elementele de negociere, de consiliere şi consens între educator şi educat căpătând importanţă maximă.

            Evaluarea în sistemul e-learning este mai puţin stresantă, deoarece ea capătă valenţe formatoare, iar momentul în care se realizează este decis prin consens. Faptul că iniţiativa de evaluare vine din partea educatului, sporeşte gradul de implicare şi de conştientizare a efortului depus. Interactivitatea este asigurată de sarcinile date, de trimiterile prezente în curs, precum şi de suporturile multimedia (text, sunet, imagini statice, animaţii, clipuri video).

Profesioniştii în domeniul calculatoarelor, au încercat să reducă din neajunsurile învăţării într-un mediu virtual legate de lipsa contactului interpersonal direct, prin crearea unei interfeţe prietenoase şi prin stimularea interactivităţii.

            Calculatorul poate, în egală măsură, să instruiască, să ajute în rezolvarea unor sarcini şi să distreze. Ambianţa educaţională specifică situaţiilor de învăţare face-to-face este înlocuită cu mediul virtual de învăţare. Educatul beneficiază de cursurile profesorului în mediul propriu (de acasă), pe care şi-l organizează după bunul plac.

Trăim într-o societate aflată în continuă schimbare, în care tehnologia digitală transformă fiecare aspect al vieţii umane, în vreme ce biotehnologia poate schimba însăşi viaţa într-o singură zi. Viaţa modernă oferă şanse şi opţiuni mai mari, dar şi riscuri şi incertitudini sporite. Spaţiul contemporan, definit ca o societate a comunicării generalizate, este marcat de intensificarea continuă a schimbului de informaţii. Dilatarea pieţii informaţionale este posibilă datorită avântului noilor tehnologii informatice şi comunicaţionale ce marchează sfârşitul modernităţii şi începutul epocii postmoderniste.

            Instrumente multimedia care pot fi cu uşurinţă integrate în cadrul unei lecţii online , in cadrul procesului de predare-invaţare-evaluare:

  • video: youtube, vimeo, myvideo.ro– pune la dispoziţie dinamică vizuală, atrage atenţia, amplifică imaginaţia elevilor.
  • audio: trilulilu, deezer, blip.fm, fişier mp3 – înregistrările audio oferă o notă de realism exerciţiilor practice, suplinesc (sau completează) absenţa explicaţiilor verbale, reprezintă şi un canal de comunicare între elevi, accesibil şi uşor de folosit.
  • imagini: flickr, tinypic, picasa – pot ilustra un concept, stare, eveniment; pot fi diagrame, grafice, poze proprii
  • prezentări: slideshare, voicethread, photopeach, notaland, screencastle, screenjelly, screenr – utile în digital storytelling, cu grad mare de libertate în exersarea creativităţii şi imaginaţiei.
  • fişiere: pdf, doc, xls, ppt, txt, rtf, odf – spre exemplu resursele de învătare pot fi disponibile (prin descărcare) elevilor şi în formatul clasic; astfel elevii pot pregăti referate în aceste formate.
  • sondaje şi întrebări grilăcom, micropoll, proprofs, learning apps, kahoot,– au o utilitatea multiplă: pot avea un caracter personal sau să vizeze aspecte sociale, culturale, economice, educaţionale, politice etc; cu ajutorul lor se poate afla modul de gândire al elevilor, pot oferi feedback.

Utilitatea acestor instrumente constă în faptul că utilizatorii (cazul nostru – elevii) participă activ la procesul de învăţare prin obţinerea informaţiilor într-un mod cât mai variat lucru care duce la îmbunătăţirea competenţelor digitale.

Astfel , elevii au folosit aceste instrumente în cadrul şcolii online, la disciplina religie ortodoxă, după cum urmează:

  • Transcrierea unor texte/ ghicitori despre  sfinţi, sărbători creştine, într-un document word sau on-line pe https://docs.google.com;
  • Întocmirea unei rubrici „Să aflăm mai mult…” despre  viaţa unor sfinţi, importanţa unei sărbători creştine, datini, obiceiuri şi tradiţii religiose, etc;(colectarea informaţiilor de pe internet)
  • Realizarea unei expoziţii virtuale cu lucrările realizate pe tema  Învierea Domnului, Ajutorul oferit semenilor, Colindatul, etc. în aplicaţia  www.prezi.com;
  • Fixarea cunoştinţelor prin Google forms, Kahoot, Learningapps,  Worwall, etc

Profesorul care are la dispoziţie o platforma de învăţare îşi alege momente de lecţie pe teme din programă, dar poate, la rândul lui, să îşi creeze fragmente în funcţie de feedbackul primit de la un anume grup de elevi sau în funcţie de strategia pe care şi-o propune. Marele avantaj este posibilitatea de a primi feedback de la toţi elevii clasei, care pot lucra independent, pe nivele de pregătire sau pe clase de abilităţi, actul educaţional poate fi modelat direct pe grupul cu care se lucrează, flexibilitatea şi adaptabilitatea conţinuturilor educaţionale fiind condiţii ale îmbunătăţirii rezultatelor învăţării.

Bibliografie :

Hassenforder J. Inovaţia în învăţământ. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1976

Miclea M., Vlăsceanu L, Potolea D., Petrescu P. (coord.) Nevoi şi priorităţi de schimbare educaţională în România – fundament al dezvoltării şi modernizării învăţământului preuniversitar, 2006. Disponibil la: www.edu.ro/index.php/ genericdocs/8246.

Règimbald A. Innovation sociale: définitions et caractéristiques. In: Innovations sociales en Outaouais. Rapport de recherche. En ligne sur: www.uqo.ca/observer/ OrganisationCommunautaire/DevSocial/ Innovation.pdf.

Cloutier J. Qu'est-ce que l'innovation sociale? En ligne sur: www.crises.uqam.ca/ cahiers/ET0314.pdf.

https://programareliceu.files.wordpress.com/2014/07/suport_de_curs_integrare-tic-in-informatica.pdf

Holotescu, C., Grosseck, G. (2009)- „Using Microblogging To Deliver Online Courses”, World Conference on Educational Sciences, Nicosia, North Cyprus.

Sanda Craina, Carmen Losonczy – Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învăţare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *