ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Activități didactice din ograda Erasmus+. Exemple de bune practici în managementul educațional

Prof. Rafa Diana Florența

Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Dej, jud. Cluj

            Sistemul de educație al zilelor noastre beneficiază de mijloace multiple pentru îmbunătățirea calității demersurilor didactice. Practic, managerul unei instituții dispune de resurse și mecanisme variate pentru a gestiona procesul de primenire permanentă a activității de predare, din propria organizație. Unul din instrumentele cele mai cunoscute pentru promovarea schimbului de bune practici, îmbunătățirea calității resursei umane și implementarea inovării în procesul de predare este programul Erasmus+, derulat de Comisia Europeană în toate statele membre UE, precum și în alte state partenere ale programului. După cum se știe, programul aduce cu sine posibilitatea finanțării activităților derulate prin intermediul său. Din acest motiv, pentru colectivele de management ale școlilor, scrierea unei propuneri de finanțare care să fie corect fundamentată capătă o importanță majoră.

            Școala Gimnazială ”Avram Iancu” din orașul Dej, a primit finanțarea prin programul Erasmus+ pentru proiectul: ”Developing Educational Techniques starting from regional context/Să dezvoltăm tehnicile educaționale pornind de la contextul regional”. Întocmirea relativ corectă a formularului de candidatură este esențială pentru atragerea de fonduri. În general, în România, candidează pentru finanțare în jur de 200 până la 300 de proiecte la fiecare secțiune. Programul Erasmus+ este structurat pe două secțiuni majore care permit finanțarea cu fonduri nerambursabile și anume: formarea profesională (acțiunea cheie 1, KA1) și inovarea și schimbul de bune practici(acțiunea cheie 2, KA2). Multe alte școli românești participă la program și obțin finanțare în calitate de  școli partenere, fără să fie inițiatorii direcți ai formularelor de candidatură.

            Formularul de candidatură al școlii noastre a plecat de la analiza de nevoi, făcută atât la nivelul școlii noastre cât și la nivelul câtorva potențiali parteneri cu care s-a cooperat. Mai întâi s-a identificat o preocupare comună a școlilor aspirante, de a dezvolta resursele didactice în așa fel încât acestea să fie adaptate la specificul regional. Concret, manualele și auxiliarele curriculare nu conțin aplicații care să valorifice în mod direct specificul regional, din punct de vedere geografic, economic și cultural. Această observație a condus la identificarea scopului proiectului: facilitarea schimbului de bune practici și elaborarea de materiale didactice care să valorifice specificul regional la toate disciplinele școlare. Am considerat că propunerea noastră se adresează priorității sectoriale: educație deschisă și practici inovative în era digitală. La nivelul întregului parteneriat, s-a identificat un grup țintă format din 32 de profesori care să dezvolte și să implementeze materialele didactice cu specific regional și 40 de elevi cu vârste între 12 și 15 ani, care să participe direct la schimbul de bune practici.

 Formularea obiectivelor trebuie să țină cont de nevoia de a corespunde unui format acceptat de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale. Celebrul format SMART al obiectivelor, deși sugerează prin denumirea sa, o formulare inteligentă, este de fapt un acronim care provine de la: S-specific, M-măsurabil, A-atins/abordabil, R-relevant, T-încadrat în timp. Din acest motiv redactarea obiectivelor are un caracter concret, foarte clar precizat, departe de enunțarea unor năzuințe generale care pot fi greu de atins sau demonstrat. În acest context, iată obiectivele formulate în propunerea noastră de finanțare: O1) Îmbunătățirea resurselor didactice prin creșterea în școlile partenere a numărului de materiale didactice aplicate (scenarii didactice, fișe de lucru, teste, filme de documentare), care să valorifice specificul regional, cu un procent de 30%, până la 31 august 2021 (data finalizării proiectului), față de nivelul existent la 1 septembrie 2019 (data debutului proiectului); O2) Creșterea numărului de profesori și elevi din școlile partenere, care să fie implicați în activități didactice de schimb de bune practici cu un procent de 20%, față de nivelul de la 1 septembrie 2019, până la 31 august 2021; O3) Creșterea nivelului de conștientizare culturală în rândul elevilor din grupa de vârstă specificată din școlile partenere, cu un procent de 30%, conform unui instrument comun de evaluare, față de nivelul existent la 1 septembrie 2019, până la 31 august 2021; O4) Creșterea numărului de ore de studiu la care se aplică metode și mijloace moderne de învățământ în școlile partenere, cu un procent de 20%, față de nivelul existent la 1 septembrie 2019, până la 31 august 2021.

Rezultatele tangibile pe care ni le-am propus sunt: broșura cu materiale didactice dezvoltate pentru valorizarea specificului regional: ”Our community into school curriculum/Comunitatea noastră în curriculum-ul școlar”, platforma cu toate materialele didactice dezvoltate în parteneriatul proiectului, revista științifică „Teaching challenges/Provocări didactice” și evenimentele de promovare ale noilor materiale de lucru, care vin în sprijinul împlementării acestora: reuniuni de diseminare, sesiuni de informare ale profesorilor și elevilor precum și o conferință regională.

De obicei, când vorbim despre proiecte de o asemenea amploare (parteneriate internaționale cu o finanțare totală, care depășește valoarea de 100 000 Euro), activitățile proiectului trebuie atent monitorizate, iar implementarea acestora trebuie să conducă la atingerea obiectivelor propuse. În cazul nostru s-au conceput cinci reuniuni de învățare, iar planul de implementare cuprinde perioade de muncă în școlile partenere pentru pregătirea materialelor schimbului de bune practici și reuniunile propriu-zise. Tematica reuniunilor a fost aleasă, astfel încât să se valorifice particularitățile regionale sub cât mai multe aspecte. Astfel, prima întrunire are tema: ”Interactive teaching starts from my community/Învățarea interactivă începe în comunitatea mea”. Întrunirea a avut loc în perioada 3-7 februarie 2020, în orașul Dej din județul Cluj și a cuprins cinci ateliere de învățare care au valorificat vizite la muzee locale, la fabrici cu tradiție, la ateliere de manufactură și în centre culturale. Lecțiile create pentru valorificarea acestor experiențe au fost concepute sub forma unor ateliere de lucru la matematică, limba engleză, limbă maternă și comunicare, geografie și istorie.

A doua reuniune are tema: ”Students’ portfolio-active learning technique/Portofoliile elevilor, o tehnică de învățare activă”. Elevii implicați în schimbul de bune practici vor demonstra felul în care protofoliul de documentare dezvoltat la mai multe discipline școlare, sprijină învățarea pe teme integratoare alese din contextul regional.

A treia reuniune: ”Local manufactures and local museums, a wonderful learning resource/Ateliere locale și muzee locale, o minunată resursă de învățare” va propune elevilor participanți un mic concurs de film documentar în care să surprindă evoluția unui meșteșug tradițional de-a lungul timpului.

A patra reuniune: ”How we tell our stories/Cum spunem povestea noastră” propune participanților să surprindă felul în care moștenirea culturală tradițională a fost transmisă din generație în generație precum și felul în care este percepută de tinerele generații.

A cincea reuniune: ”Popular calendar around Europe/Calendarul popular din Europa” va prezenta tradițiile populare de-a lungul anului și va propune activități de învățare pe baza acestora.

Plecând de la importanța pe care schimbul de bune practici o are pentru fiecare dascăl, voi prezenta o scurtă descriere a atelierelor de lucru concepute pentru prima reuniune a proiectului nostru.

”Cercul provocare și inspirație” este un atelier transdisciplinar care fructifică vizita grupului de elevi și profesori la Muzeul Locomotivelor din cadrul Depoului Dej aplicând cunoștințele de geometrie, legate de lungimea cercului și abordează cercul, din perspectiva miturilor legate de această figură geometrică în diferite culturi. Doamnele profesoare Armanda Stroia și Diana Rafa au realizat activitatea cu grupul internațional de elevi din toate școlile partenere, folosind materiale didactice în format digital și aplicații media pentru uz didactic.

În cadrul vizitei la muzeu, elevii au măsurat diametrele roților locomotivelor expuse. Pe baza măsurătorilor, folosind formula lungimii cercului grupele de elevi au rezolvat sarcini matematice concrete, aflând de câte ori trebuie să se învârtă roata pentru a străbate diferite distanțe. Elevii au fost împărțiți pe grupe într-un mod inedit. La începutul activității, fiecare s-a așezat la una din cele 6 mese, fără să i se spună unde să se așeze. Cele 6 probleme ale activității au fost listate pe hârtie de culori diferite. Fiecare problemă s-a tăiat în 6 bucăți și a fost lipită pe spătarul unui scaun. La fiecare masă erau 6 scaune cu hârtii lipite de 6 culori diferite. Elevii și-au găsit echipa cu ajutorul culorii și au reconstituit problema sub forma unui pulze.

Una din sarcini a captat interesul elevilor în mod special. S-a dat raza planetei Uranus și s-a explicat faptul că axa de rotație a acestei planete este înclinată la 98 . Practic se consideră că planeta se rostogolește pe orbita sa. Știind numărul de rotații complete pe care îl execută în jurul axei sale s-a calculat lungimea orbitei planetei.

Cercul a constituit o permanentă sursă de inspirație de-a lungul istoriei. Nu doar pasionații de matematică au observat propritățile figurii geometrice. Gânditori din majoritatea culturilor lumii s-au lăsat călăuziți de simplitatea și în mod paradoxal complexitatea care vine din această banală figură geometrică. Doamna profesoară Armanda Stroia a realizat împreună cu elevii din clasa a VI-a A ai școlii noastre, un material ppt, pentru a explora câteva dintre semnificațiile și utilizările acestui simbol omniprezent în viața cotidiană, dar și în geometria sacră, în cultura indiană, chinezească, japoneză și în budismul tibetan. Pe baza acestui material și a dicționarului de simboluri, participanții au accesat aplicația Socrative Student de pe telefoanele lor și au lucrat în echipe pentru a răspunde la un test interactiv de cultură generală realizat cu ajutorul platformei Socrative Teacher. Elevii au optat pentru rachete spațiale pentru a participa la competiția digitală. Faptul că au putut să vizualizeze progresul echipelor în timp real, pe tabla interactivă, a fost elementul care i-a ținut în suspans până la sfârșit, când s-au declarat încântați de această metodă alternativă de evaluare a cunoștințelor.

,,Valori etnice ale comunităţii în care trăims-a dorit a fi o activitate de învăţare prin care să prezentăm comunitatea locală din perspectiva diversităţii culturale pe care o constituie.

Gândită ca un atelier de lucru, activitatea a avut o primă parte, de cercetare, în care elevii s-au documentat şi au prezentat informaţii despre tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturale ce definesc fiecare dintre cele patru etnii ce constituie baza comunităţii (români, maghiari, rromi şi evrei). De asemenea, s-au prezentat costume populare şi obiecte vestimentare specifice fiecărei culturi evidenţiate.

Partea a doua a avut un caracter inovativ, prezentând planul de intervenţie pentru îmbunătăţirea imaginii comunităţii locale din perspectiva voluntarilor medici, profesori, politicieni, poliţişti, ecologişti au jurnalişti. Aceste ipostaze au fost interpretate de elevi din clasa a VII-a C care au identificat anumite probleme cu care se confruntă comunitatea şi au răspuns subiectiv la întrebarea ,, Ce aş face ca voluntar, dacă aş fi…?”

Toţi elevii clasei a VII-a C, îndrumaţi de prof. Oprişan Andra şi Varga Nicoleta, au realizat materiale de prezentare pe suport de hârtie, în format PPT şi PREZI, iar la final s-a realizat o PIRAMIDĂ A VALORILOR  ca simbol al colaborării şi al prieteniei.

” Povestea statelor moderne / @storiesofmodernnations” Atelierul de lucru cu această temă a fost gândit pentru a fructifica vizita de studiu făcută de participanții din grupurile internaționale la Alba-Iulia, unde s-au vizitat Cetatea Alba Carolina, Catedrala Unirii și Sala Unirii. Cu prilejul vizitei, elevii au aflat detalii despre Marea Unire și înfăptuirea României Mari. Plecând de la această experiență, domnul profesor Dorin Pop a provocat grupurile de elevi să prezinte povestea constituirii statului modern în câte cinci fotografi care să poată fi postate ca stories pe rețeaua de socializare Instagram.

” Geografia cu pași mărunți sau mari” Activitatea condusă de doamna profesoară Livia Pop împreună cu doamna profesoară Laura Cîmpean au adus georgafia în viața fiecăruia dintre participanți. Plecând de la experiența simplă de a ne mișca în mediul înconjurător, fiecare dintre noi luăm contact cu geografia. În gesturi mărunte de a aprecia temperatura, relieful, flora, fauna, așezările omenești, geografia pătrunde în viața noastră. În multe situații geografia ne face să ne aflăm în situații extraordinare, o persoană se poate afla cu un picior în emisfera nordică și unul în cea sudică, sau cu un picior în vestul meridianului 0 și cu altul în estul său.  Doamna profesoară a invitat elevii să prezinte excepționalul din țările lor, sub forma unei invitații pentru o vizită turistică.

” Respect, acceptare, diversitate, toleranță” Acești termeni constituie valori ale Europei Unite, pe care școlile au datoria să le promoveze și să le cultive în rândul elevilor lor. Desigur modaliatea de realizare a  acestui lucru nu este una ușoară, pentru că achizițiile procesului trebuie să fie niște comportamente dobândite pe termen lung. Multe experimente didactice sunt prezentate în literatura de specialitate pe aceste teme. Experimentul ochilor albaștri este un demers didactic de acest fel. Elevilor unei clase din învățământul primar, li se spune că acei copii din clasă, care au ochii albaștri sunt superiori celorlalți. Plecând de la această afirmație copii din ambele tabere: cei cu ochii albaștri și cei fără ochi albaștri dezvoltă comportamente deviante, care pe parcursul unei săptămâni se accentuează. La finalul experimentului, profesoara le explică că afirmația a fost făcută complet nefondat, tocmai pentru a se analiza modul în care se pot propaga comportamentele deviante. Un experiment de aceeași natură a fost propus grupului înternațional de către doamna profesoară Diana Rafa alături de doamna profesoară Cristina Dascălu. Un grup de 12 voluntari au primit sarcina de a trece pe la toți membrii grupului și de a-i saluta în modul explicat pe un bilețel. Pe bilețele erau modalitați diverse de a saluta. La finalul experimentului elevii au explicat cum s-au simțit  când i-au salutat pe cei din grup. S-a tras concluzia că cel mai ușor a fost să-l saluți pe cel care avea același salut cu al tău. De asemenea în cazul în care elevul a avut de făcut salutul eschimoșilor, prin atingerea nasului, acesta s-a simțit bizar, pentru că forma de salut este foarte diferită de cultura din care venim. Concluzia a fost aceea că în cazul grupurilor etnice sau de altă natură este nevoie de toleranță și respect, pentru că în cele mai diverse manifestări pot exista diferențe,  care nu sunt definitorii pentru ființa omenească.

Desigur pentru orice activtitate de acest gen, există o serie de parametri care măsoară gradul de realizare al obiectivelor. Termeni specifici, numere, fișe de evaluare, grafice și formulare vin să spună dacă activitatea a fost implementată corespunzător. Acestea sunt doar o paletă săracă și insuficientă pentru numărul de trăiri, speranțe și visuri care se făuresc în timpul reuniunilor de proiect. Cum să pui în grafice îmbrățișările copiilor de la finalul unei întruniri? Cum să numeri lacrimile vărsate la geamul autocarului? Cum să descrii bucuria dintr-un dans sau dintr-o planșă prezentată cu succes colegilor? Calitatea unui proiect nu constă în numere, deși acestea sunt niște realități nedespărțite de existența omului. În cazul acesta numerele cu pricina dovedesc realizarea activităților, fără să surprindă pe deplin amploarea acestora. Achizițiile în rândul comunității elevilor se pot vedea pe termen lung. Mă gândesc acum la un proiect de acest fel, finalizat în anul 2012 în programul Comenius. Toți elevii participanți la reuniuni de proiect au finalizat studii universitare. Eu nu pot dovedi că proiectul respectiv i-a determinat să aleagă acea cale în viață, dar am certitudinea că s-au raportat la sine altfel, după participarea la proiect.

Am participat pentru prima dată la un proiect european în anul 2009. Din anul 2016 am reușit să scriu propuneri de finanțare care să fie aprobate și consider că existența mea de dascăl își trage seva din acest fel de interacțiuni. Am văzut tehnici noi de lucru la parteneri din proiect, am învățat să folosesc instrumente noi, văzând cum procedează colegi din parteneriate și mai ales am ieșit din rutină explorând căi și metode noi. Aproape  pot să spun că descrierea făcută aici înseamnă o părticică dintr-un proiect european.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *