ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Plăcerea lecturii versus internet

                                                                                 Profesor  Dascălu Ionica

                                 Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci

            De când computerul a devenit PC (personal com­puter) și odată cu apariția internetului, a telefonului mobil, a tabletei, a rețelelor de socializare, a instrumen­telor de căutare  în mediul virtual, a multiplelor forme de divertisment oferite de noile tehnologii, dorința tinerilor de a citi a scăzut considerabil. Pasiunea pentru lectură nu mai e o prioritate pentru tinerii din ziua de azi. Astfel, internetul şi televizorul le ocupă tot timpul pe care îl au şi prea puţini se mai pot lăuda cu faptul că au citit o carte în ultimul timp. Le mai trece prin mână câte un volum din bibliogafia şcolară obligatorie, însă şi acolo apar probleme, căci mulţi elevi optează pentru rezumatele pe care internetul le oferă.

           Cum îi putem ajuta pe copiii să descopere plăcerea lecturii? Este adevărat că poveștile sunt un bun antrenament pentru a prinde gustul lecturii. Prin diversitatea lor, prin acțiunile fantastice, prin personajele înzestrate cu tot felul de calități sau defecte, părintii, educatorii sau învățătorii pot duce copiii pe tărâmuri fermecate, prin țări îndepărtate, prin lumea animalelor etc .

          Statisticile evidenţiază situaţii aproape tragice. Practic, majoritatea oamenilor nu mai citesc nici o carte din momentul în care au ieşit de pe băncile şcolii. Consider că cei mai mulţi dintre tineri preferă să vadă mai întâi un film din care să reiasă înţelesul unei opere decât să citească operele care sunt impuse de către profesori. Tinerii sunt curioşi, nu neapărat interesaţi de ceva nou. Însă trebuie explicat tinerilor că lectura dezvoltă capacitățile discursive, care sunt fundamentale, întrucât trăim într-o societate care se construiește pe baza discursurilor, fie că sunt verbale sau nonverbale. Lectura conturează un anumit mod de a gândi, iar multitudinea de autori și cărți citite structurează modul de gândire. Lectura presupune și construirea propriei persoane pe valori. Nu trebuie să uităm nici de rolul terapeutic al lecturii, pentru că sunt perioade în viața noastră când, dincolo de psiholog sau o altă persoană, noi înșine suntem chemați să ne vindecăm și putem face acest lucru citind. Lectura mai presupune maturizarea, ieșirea din etapele infantile ale vieții și înseamnă realizarea unor sinteze ale cunoașterii de sine în profunzime.

          Fenomen real al ultimului deceniu şi jumătate, criza lecturii îi îngrijorează nu numai pe profesorii de limba şi literatura română şi pe părinţi, ci şi pe toţi cei care se ocupă de destinul cărţii, de la autori, editori până la librării. Fiecare nou examen naţional de verificare a cunoştinţelor devine ocazia culegerii unor „perle” de toată frumuseţea, care, dacă n-ar evidenția o situaţie de-a dreptul îngrijorătoare, ar putea fi comice. Tinerii în ziua de astăzi nu mai citesc, nu mai sunt interesaţi de lectură, nu mai trăiesc viaţa ilustrată în cărţi. Totul a devenit prea comod. De ce să te chinui să mergi la biliotecă, să cauţi o carte o oră întreagă şi apoi să mai stai încă trei ore la sala de lectură să o citeşti când poţi să dai un singur „search” pe Google şi îţi apar sute de pagini cu acelaşi rezumat, editate probabil de persoane care nu sunt specializate în acest domeniu. Cărţile nu mai sunt atractive pentru că nu mai prezintă realitatea tinerilor de astăzi. Atracţiile sunt altele, distracţia este alta, iar timpul liber este folosit, pur și simplu ca timp liber.

             Sunt de părere că majoritatea tinerilor consideră bibliografia obligatorie „plictisitoare”, preferând o carte plină de aventuri sau una poliţistă sau alte genuri în locul celor recomandate de către profesor. Obligativitatea, notele de la şcoală şi mai ales faptul că ele contează în diverse alte evaluări îi determină pe elevi să  citească rezumatul cărților pe internet. Dar vina nu trebuie căutată numai în grădina elevilor. La fel de adevărat este faptul că, adesea, bibliografia e astfel concepută încât se află foarte departe de gustul şi preocupările destinatarilor săi.

            Nimeni nu îi mai poate educa pe tinerii din ziua de azi, pentru că sunt mult prea siguri pe ceea ce știu şi sunt de părere că nu mai au ce învăţa din citirea cărţilor. Dar ei nu înțeleg că lectura cărților este una dintre cele mai bune metode de dezvoltare a gândirii critice, de rezolvare a problemelor complexe și de a separa faptele de ficțiune. Aceste aspecte constituie fundamentul pentru a fi un cetățean implicat, un student de succes și un angajat bun. Dacă mai sus spuneam că piața de carte este afectată, asta se întâmplă și pentru că, mai ales, tinerii aleg să citească tot mai mult online. Și nu doar că citesc – viața celor mai tineri începe online și, din păcate, prea puțini mai reușesc să vadă și dincolo de ecran. Există senzația că online se întâmplă totul: nu doar că poți citi o carte, „răfsoi” o revistă, un ziar sau căuta informații despre tot ce te interesează.

          Online ești „în gașcă” cu prietenii pe orice rețea de socializare, vezi filme, participi în comunități construite în jurul unor idei sau obiceiuri prin comentarii pe bloguri / forumuri, urmărești persoane care te interesează și care, în cele mai fericite cazuri, te și pot învăța ceva. 

BIBLIOGRAFIE:

https://studentpress.ro/2015/03/romanii-intre-carti-si-tehnologie/

https://nemira.ro/oameni-vs-tehnologiehttps://uzp.org.ro/27740/comunicare-si-lectura-in-era-tehnologiei/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *