ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Activități prin joc

Prof. înv. primar Német Dalma-Gyöngyi
Școala Gimnazială ”Petre N. Popescu” Vînători, Mureș

Copiii sunt mai sensibili decât adulții și, în consecință, se dovedesc a fi mai neprotejați, mai des încep să experimenteze stări de anxietate. Un copil neliniștit este constant într-o dispoziție deprimată, are contacte dificile cu lumea exterioară, percepe lumea fiind un loc ostil. Aceste lucruri duc la formarea stimei de sine scăzute. Astfel, nevoia de asistență și suportul învățătorului pentru astfel de copii este una dintre cele mai importante sarcini – în special în situația actuală generată de greutățile pandemiei și a școlii online.

Copiii deseori își comunică experiențele prin intermediul jocului, aceasta fiind unica activitate care se petrece tot timpul și peste tot. Copiii nu sunt nevoiți să fie instruiți despre arta jocului. deoarece jucându-se, descarcă energie, se încarcă pozitiv și scapă de frustrări. Jocul este un mijloc foarte important în dezvoltarea atât fizică, cât și psihică a copiilor, urmând să devină o formă de activitate tot mai complexă. Această activitate aduce copiilor ocazia de a asimila ceea ce în viața reală ar putea fi mult prea dificil pentru ei să înțeleagă. Mulți copii nu sunt capabili să exprime nevoile, trăirile și sentimentele proprii, iar atunci jocul devine cel ami accesibil mijloc de exprimare. Aceste activități nu doar amuză copiii, ci îi și ajută în situații de viață dificile, îi stabilizează emoțional și îi determină să fie mai comunicativi, verbalizându-și astfel frustrările. Prin intermediul jocului își arată cele mai adânci sentimente, pe care nu le-ar putea verbaliza altcumva.

Jocul e distractiv, dar totodată e plin de sens și complexitate. Un joc simplu și banal cu mingea nu doar amuză, ci și dezvoltă coordonarea mână-ochi și abilitățile motorii. Însă, acest joc simplu poate avea și însemătăți afective puternice. Să nu uităm faptul că jocul reprezintă o modalitate de apropiere, acesta fiind și un scop al jocului – acela de atașament, afecțiune și apropiere.

Sarcina noastră nu este doar de a preda informații, ci și de a avea grijă de sănătatea mintală a copiilor, pe care îi avem sub îndrumarea noastră. Din acest scop, o activitate mai scurtă sau mai lungă de joc poate ajuta copiii să se relaxeze, să se simtă mai bine și să le stimuleze creativitatea.

Daniela Maria Gheorghe și Bruno Mastan (Gheorghe & Bruno, 2005, pg. 34-38) ne prezintă o serie de exerciții și activități care se demonstrează a fi foarte utile în munca cu copiii. Printre acestea se regăsește și”desenul sentimentelor”, care este un exercițiu prin care copiii își pot exprima liber sentimentele. Se recomandă să fie utilizat atunci când copiii se cunosc și colaborează bine în grup. Această activitate are multiple avantaje: permite copiilor să-și exprime sentimentele, nevoile, trăirile; permite descărcarea stresului și a anxietăților acumulate; antrenează grupul să lucreze împreună; antrenează imaginația și atenția distributivă.

În momentul 1, copiii sunt așezați la masă. Fiecare dintre ei primește câte o coală de hârtie și câte o trusă de acuarele. Se aleg patru melodii care exprimă sentimente ca: bucuria, tristețea, furia și frica. Înainte de a asculta muzica copiii sunt rugați să fie atenți și în timp ce ascultă muzica să picteze pe coală cu degetul ceea ce simt în acel moment. Apoi punem muzica și invităm copiii să picteze. Fiecare melodie poate dura 5-10 minute. La sfârșitul exercițiului fiecare copil își va descrie desenul. Dacă unii copii ezită în a-și prezenta lucrarea se recomandă să nu insistăm asupra acestui aspect..

Momentul 2: Utilizând aceeași muzică copii vor dansa exprimându-și astfel sentimentele. Dansul lor va fi însoțit de mimică. La început putem da exemple de sentimente, iar ei vor mima și vor exprima prin mișcare ceea ce simt, apoi punem melodiile de la momentul anterior și lăsăm copiii să danseze așa cum simt. Cu ajutorul acestui exercițiu, se vor relaxa și îi va ajuta să se regăsească prin dans. Prin mișcare și dans copilul va avea acces la lumea sa interioară, se va descărca de stresul și anxietățile acumulate și, va avea mai multă încredere în el.

În momentul 3, se poate utiliza jocul „Fețele mele”: pe o foaie de hârtie sunt desenate conturul celor patru fețe: cea veselă, cea tristă, cea speriată și cea furioasă. Fiecare dintre ei sunt rugați să completeze fețele ca și cum acestea ar fi ale lor în cele patru situații. La sfârșit își pot descrie desenele și pot denumi fiecare față cu un nume sau cu un alt sentiment.

Momentul 4: Autorii recomandă construirea în grup a ”Cutiei comorilor” cu sertare pentru fiecare dintre copii. În acele sertare ei își pot pune anumite lucruri prețioase și bilețele pe care vor scrie ceea ce-și doresc, ce le place, ce nu le place etc. Cutia se poate realiza din carton, iar fiecare latură a sa va fi desenată sau pictată. Nu se impune o anumita temă a desenului. În final se prezintă impresiile referitoare la modul în care au lucrat în cadrul acestui exercițiu.

Bibliografie:

  1. https://unikteh.ru/ro/
  2. Cohen, L. J. (2012). Rețete de jocuri: De ce și cum să te joci cu copilul tău. București: Editura Trei.
  3. Colceag, F., & Florin, A. (2016). Copiul tău este un geniu. București: Editura Tikaboo
  4. Asociația, P. c. (2009). Ghid practic de ludoterapie. Chișinău: Asociația Prietenii Copiilor
  5. Daniela Maria Gheorghe, Bruno Mastan: Ghid de bune practici. Tehnici creative, Editura Vanemonde, București, 2005

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *