ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



CLIL – o modalitate de abordare interdisciplinară a predării unei limbi moderne

Profesor Oancea Alida Claudia

Disciplina: Limba engleza – Limba franceza

Scoala Gimnaziala Luncoiu de Jos, jud. Hunedoara

Interdisciplinaritatea se afirmă în contextul învăţământului românesc actual ca un “parteneriat” al disciplinelor distincte ca şi conţinut, modalităţi de abordare şi procedee analitice. Acest lucru presupune relaţionarea diverselor obiecte de studiu prin transferul metodelor dintr-o disciplinã într-alta cu scopul de a pregăti elevii pentru viaţă, universul în care urmează a se integra nefiind un ansamblu de unităţi de cunoaştere paralele.

O astfel de abordare a procesului de predare-învăţare prezintă ca principal avantaj posibilitatea ca dascălul să creeze şi să dezvolte în învăţăceii săi o sumă de abilităţi transferabile în mediul social imediat, pregătindu-i, de asemenea, să relaţioneze cu domenii diverse, să acceseze informaţii din câmpuri de cunoaştere variate şi implicit să înveţe pe tot parcursul vieţii.

Legătura între această dimensiune a schimbării şi Educaţia Continuă constă, aşadar, în acceptarea valorii intrinseci a educaţiei prin asimilarea practicilor specifice mai multor discipline. Procesul educaţional poate deveni mai valoros dacă gradul de interdisciplinaritate este mai mare.

Intenţia generală este aceea de a depăşi graniţele unei discipline şi a o reorganiza, făcând apel la principii şi metode general valabile pentru cunoaştere şi învăţare în general. Domeniul educaţiei şi-a reconsiderat structura în sensul deschiderii şi acceptării noului. Disciplinele se încearcă a fi sistematizate în funcţie de aria de analiză a acestora. Un exemplu concludent de abordare interdisciplinară are în vedere Învăţarea cu un Continut Integrat (CLIL), ce se referă la studiul unui subiect într-o intr-o limbă straină, la învăţarea unei a doua limbi, pe lângă cea maternă, prin studiul unui subiect specific.

CLIL se adresează mai multor categorii de persoane, nu doar celor implicate în formele de învăţământ în forma sa tradiţională. Astfel se înlesneşte achiziţionarea mai multor competenţe cheie necesare pentru educaţia pe tot parcursul vieţii, pe lângă abilitatea de a comunica întro limbă modernă.

Prin CLIL elevilor li se oferă o metodă mai firească şi plină de sens pentru dezvoltarea abilităţilor legate de o limbă straină, ce se bazează pe alte forme de învatare şi, totodată, oportunităţi pentru o educatie superioară pentru integrare în cadrul unei Europe a căror membri suntem.

Limba straină este integrată într-o programă mai amplă; ce combină noţiunile legate de un anumit subiect cu dezvoltarea abilităţilor lingvistice, prioritate acordându-se informaţiilor de interes pentru elevi şi nu structurilor gramaticale prin care acestea sunt redate. CLIL acordă şanse unor categorii diverse de elevi, celor care, poate, nu reuşesc să reacţioneze bine la un studiu formal al limbii stăine sau la procesul educational în general, motivându-i şi dându-le posibilitatea să-şi recâştige încrederea în sine.

Nevoia cunoaşterii reciproce a culturilor ţărilor membre ale Uniunii Europene determină necesitatea de a avea abilitati de comunicare întro a doua sau a treia limbă. CLIL cuprinde astfel alte patru dimensiuni, pe lângă acela al limbii şi anume informaţii ce ţin de: cultură, mediu, conţinut şi procesul de învăţare, fiecare dintre acestea incluzând un număr de teme structurate în funcţie de vârsta elevilor, mediul socio-lingvistic si nivelul de contact cu metoda CLIL ale acestora.

Implementarea acestei practici în învăţământul românesc este încă într-un stadiu incipient şi se realizează în diverse şcoli mai ales prin propunerea de cursuri opţionale fundamentate pe principiile CLIL. Spre exemplu, profesorul poate propune o programă care să aibă în vedere cunoaşterea stereotipiilor culturale caracteristice ţărilor Uniunii Europene, conţinutul unui astfel de curs putând fi redat întro limbă de circulaţie europeană, făcându-se totodată apel la noile tehnologii pentru investigare şi acces la informaţie.

Totodată, valorile promovate prin implementarea CLIL: dezvoltarea de abilităţi de comunicare în mediu intercultural, asimilarea de cunoştinţe despre ţări/regiuni şi/sau grupuri de minorităţi, pregatirea elevilor pentru integrarea lor ca cetăţeni ai Europei, îmbunatatirea în ansamblu a competenţelor lingvistice în limba straină studiată, dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală, se încearcă a fi promovate în şcolile româneşti şi prin diverse proiecte educaţionale de schimb intercultural, e-twinning etc. Astfel, învăţarea unei limbi străine intră întro relaţie de subordonare achiziţionării de noţiuni din diverse discipline precum artele, geografia, istoria etc. Paticipanţii devin în acelaşi timp mai toleranţi, mai conştienţi de propriul loc şi rol în această familie europeană.

Interdisciplinaritatea este o tendinţă actuală născută din transformările societăţii zilelor noastre. Procesul de educaţie este, fară doar şi poate, dinamic. Şi totuşi… oricare ar fi traiectoria pe care o va urma, nu va ieşi niciodată de sub incidenţa lui “se poate mai bine”.

Bibliografie:

  • “Using Technology, Music & Drama in Englis as a Foreign Language Classes” – Plymouth, UK, 2006- suport de curs;
  • Darn S.,Content and Language Integrated Learning, University of Economics Publishing House, London 2001
  • Nicolescu B., O nouă viziune asupra lumii - transdisciplinaritatea, Ed. Polirom, Iaşi, 2003;
  • Cucoş C. Educaţie - Dimensiuni culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
  • Stanciu M., Reforma conţinuturilor învăţământului, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *