ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



STRATEGII ACTIV PARTICIPATIVE DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

P.Î.P. – PARNICĂ MIHAELA

Şcoala Gimnazială Vădeni, jud. Brăila

Conceptul de creativitate

Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin ,,creare“care înseamnă a zămisli, a făuri, a crea, a naşte. Originea cuvântului demonstrază că termenul defineşte un proces, un act dinamic. În literatura de specialitate creativitatea este o dimensiune complexă a personalităţii care se poate manifesta în toate activităţile omului: muncă, învăţare, joc, cercetare ştiinţifică, artă, tehnică, politică, iar prin esenţa sa este o valoare social – umană de prim rang.

Atributul de creativitate semnifică nota de originalitate în activitate şi în produsele acesteia. Opiniile specialiştilor converg spre ideea potrivit căreia creativitatea este o dimensiune psihologică care angajează întreaga personalitate. Ea este proprie, în limitele normalului, tuturor copiilor, manifestându-se diferit ca intensitate, de la un copil la altul. Fiecare individ răspunde în mod original solicitărilor din exterior funcţie de interacţiunea factorilor:

a) psihici:

  • intelectuali: gândire fluidă, flexibilă, divergentă; originalitate; imaginaţie creatoare;
  • aptitudinali: inteligenţa, aptitudinile speciale;
  • nonintelectuali: factori motivaţionali, atitudinali, temperamentali, caracteriali;

b) sociali: condiţiile economico sociale şi contextul psihosocial;

Strategia educării creative

Conţinutul multidisciplinar şi interdisciplinar oferă cadrului didactic să conceapă şi să folosească o tehnologie didactică, un demers tehnologic care să contribuie la educarea, creativităţii elevilor, la fortificarea pontenţialului creator.

Strategia didactică este modalitatea eficientă prin care profesorul îi ajută pe elevi să acceadă la cunoaştere şi să-şi dezvolte capacităţile intelectuale, priceperile, deprinderile, aptitudinile, sentimentele şi emoţiile. Ea se constituie dintr- un ansamblu complex şi circular de metode, tehnici, mijloace de învăţământ şi forme de organizare a activităţii pe baza cărora profesorul elaborează un plan de lucru cu elevii, în vederea realizării cu eficienţă a învăţării. Prin strategia didactică adoptată, declanşată, permisivă, cadrul didactic oferă câmp de manifestare a spontaneităţii şi iniţiativei elevilor.

Dezvoltarea creativităţii vizează alternarea juducioasă a relaţiei dintre competiţie şi colaborare. Relaţia profesor – elev trebuie să fie mutuală, deschisă unui dialog permanent care

să faciliteze instalarea unui climat afectiv, pozitiv, stimulator exprimării creatoare a elevului care să determine creşterea randamentului şcolar.

Exemple de bune practici

Munca de zi cu zi la catedră m-a determinat să abordez activităţi didactice aplicând metode activ participative în grup dar şi individuale, deoarece, din punct de vedere practic, stimulează creaţia de idei, ideile unora sunt generate sau îmbogăţite de suma ideilor tuturor elevilor, se elimină cenzura sau autocenzura asupra ideilor emise, se elimină atitudini negative sau negativiste.

Brainstorming- ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei elevilor, dar şi deformare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism etc.). Se realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată de profesor sau un elev, după principiul ”cantitatea generează calitatea”. ,,Metoda inteligenţei în asalt sau ,,furtună în creier“ am aplicat-o cu succes la clasa a IV-a, la disciplina Limba si literatura română, text suport ,,Vizită“ de I.L.Caragiale - (Ce l-aţi sfătui pe Ionel dacă v-aţi juca cu el? Ce aţi face în locul lui Ionel?)

Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea critică,conexiunile dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor clasificări şi corelări de cunoştinţe, utilizând informaţii dintro sursă analizată. Este o metodă grafică antrenantă ce poate fi utilizată pe perechi sau pe grupe în activităţile de învăţare, de fixare a cunoştinţelor şi la evaluarea sumativă a uneia sau a mai multor unităţi de învăţare. Am folosit cu succes această metodă la clasa pregătitoare, sub forma jocului, într-un mod plăcut, la fixarea cunoştinţelor. Exemplu: Sunetul şi litera ,,g, G“. S-au găsit şi scris cuvinte care conţin litera ,,g“ la începutul,în interioriorul şi la sfârşitul acestora, cuvinte care se scriu cu litera ,,G“.

Explozia stelară- metoda stimulează creativitatea, este o modalitate de relaxare a copiilor sise bazeaza pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi descoperiri. Starbursting(eng.”star”=stea;“burst”=a exploda) este similară brainstormingului.

Începe din centrul conceptului si se împrăştie în afară, cu întrebări.

Exemplu: Clasa a IV-a, textului narativ ,,La cireşe,, de I.Creangă. Se formulează cele mai clare

  întrebări: CINE? UNDE? CÂND? CE DE? CE? pentru a primi răspunsuri complete.

Cine este mătuşa lui Nică?

Cine este fretele tatei?

 Cine îl obligă pe Nică să plătească stricăciunile?

 Unde era dus vărul lui Nică?

Unde îndesa Nică cireşele?

 Unde sare din cireş?

Când fură cireşele?

Când scapă de matuşa Mărioara?

Când este chemat tata la poartă?

De ce se duce Nică la moş Vasile?

De ce nu coboară din cireş?

De ce nu îi spune tatălui său ce afăcut?

 Ce o întreabă Nică pe matuşa Mărioara?

 Ce face Nică după ce îşi ia ramas bun?

Ce pedeapsă primeşte?

Pălăriile gânditoare („Thinking hats”). Această metodă contribuie la stimularea creativităţiielevilor bazându-se pe interpretarea de roluri, funcţie de pălăria aleasă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul. Rolurile se pot inversa,elevii sunt liberi să spună ce gândesc,dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.

Clasa a II-a, Aria curriculară: Limbă şi comunicare;Tema-“Căţeluşul şchiop”, de Elena Farago. Fiecare copil răspunde cerinţei de sub pălărie

1. Pălăria albă -  INFORMEAZĂ

„- Ce informaţii avem despre “căţeluşul şchiop”? Dar despre copii? Cum putem obţine aceste informaţii? “

,,Uitecum privesceu aceastăsituaţie!“(variante de răspuns-opinii ale elevilor) 
- Voice credeţi  sauce-aţi face?“    
3. Pălăriaverde - GENEREAZĂ  IDEILE  NOI   
-,, Cecredeţi, putemgăsişi altmod derezolvare?“   
4. Pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII   
„-Ce se va spune despre noi  dacă vomface ce-ai spus?   
-Eu cred că părinţiivorfi departea noastră şi vor construichiarei cuşti pentrucâini. Vom
fi apreciaţipentru ideilenoastre.“    
5. Pălărianeagră - ASPECTE NEGATIVE   
„-Sunt prea mulţi câini. Câiniiar  face mizerie şi zgomot.  

2. Pălăria roşie - SPUNE CE SIMŢI!

6. Pălăria albastră - CLARIFICĂ

„- Pune  o  întrebare  colegilor  tăi  să  verifici    dacă  au  înţeles    conţinutul   poeziei. Putem  să tragem o concluzie?

- Câinii trebuie protejaţi de primărie şi de oameni. Să li se facă adăposturi.

- Ce trebuie să facem noi? (Nu loviţi câinii!”, “ Faceţi fapte bune!” ). “

Cvintetul. Timp de 5 minute , scrieţi o poezie formată din cinci versuri având casubiect ,,Fram ursul polar’’de Cezar Petrescu. Respectaţi următoarele condiţii:

  1. Primul vers conţine un singur cuvânt cheie, de obicei un substantiv (subiectul poeziei) care va fi explicat în versurile următoare.
  2. Al doilea vers este format din două cuvinte, de obicei adjective care descriu subiectul poeziei.
  3. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe (cu terminaţia în ,,ind’’) care exprimă acţiuni.
  4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele faţă de subiectul abordat.
  5. Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt, care exprimă esenţa subiectului.

Teoria inteligenţelor multiple. Potrivit lui H. Gardner inteligenţa este descrisă ,,ca fiindcalea prin care un individ are abilităţi de a crea un produs sau de a oferi un serviciu care este de valoare în cel puţin o cultură, şi are potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii care să faciliteze achiziţia de cunoaştere nouă.Textul support ,,Puiul“ de I.Al.Brătescu Voineşti pune în valoare potenţialul creativ al exprimării orale şi scrise. Prin mesajul transmis elevii trăiesc o stare emoţională puternică şi îşi exprimă propriile înclinaţii şi preocupări. Am împărţit clasa pe grupe cu următoarele sarcini;

  a) scriitorii: ,,Imaginaţi-vă şi redactaţi un alt final al povestirii!“

b) actorii: ,,Creaţi dialoguri potrivite şi prezentaţi textul sub forma de teatru“

  • matematicienii: ,,Identificaţi în text două numere naturale şi utilizaţi-le într-o problemă cu tema inspirată din textul liric citit.“
  • exploratorii: ,,Imaginaţi-vă şi descrieţi viaţa prepeliţei şi a puilor pe continentul Africa. “
  • pictorii: ,,Realizaţi un tablou,desen care să ilustreze un moment din text.“
  • mâini îndemânatice: ,,Realizaţi un semn de carte cu personajul preferat.“

Bibliografie:

  • Dumitriu,Gh.Dumitriu,C.,2004- ,,Psihopedagogie“, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
  • Mihăescu,M., 2010- ,, Metode activ-participative aplicate in invatamantul primar“- Editura Didactica, Publishing House, Bucureşti;
  • Pintilie,M.,2002, - ,,Metode moderne de învăţare-evaluare“, Editura Eurodidact, Cluj Napoca;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *