ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Cunoaşterea teoretică a modelelor – Studiu de specialitate

PROFESOR OANCEA ALIDA-CLAUDIA

SCOALA GIMNAZIALA LUNCOIU DE JOS

Cunoaşterea teoretică a modelelor permite înţelegerea acelor aspecte ale învăţării în clasă pe care un model le explică cel mai bine. Înţelegerea legăturilor dintre modele îi asigură educatorului cadrul necesar pentru a prevedea, a facilita şi controla în mod adecvat procesul de învăţare al elevilor săi.

Modelele asociaţioniste ale învăţării susţin faptul că învăţarea este produsă prin existenţa unor relaţii între cel puţin două clase de evenimente, cum ar fi stimulii sau comportamentele. Exemplul cel mai tipic al învăţării bazate pe asocierea stimul-răspuns îl oferă condiţionările, care se împart în două categorii principale: condiţionările „clasice" (numite şi condiţionări pavloviene) şi condiţionările instrumentale (numite şi skinneriene). Distincţia făcută se bazează în special pe natura termenilor asociaţi în procedura experimentală şi nu implică faptul că legile şi mecanismele acestor două forme ar fi radical diferite.

O aplicaţie importantă a principiilor condiţionării operante o constituie modificările de comportament. Skinner a oferit o primă ilustrare a acestui tip de aplicaţie prin ceea ce s-a numit tehnica modelării sau mărirea frecvenţei de manifestare a unui comportament, potrivit unui model predeterminat, prin recompensarea sau întărirea comportamentului dorit atunci când el se produce. La început, această tehnică a fost aplicată în psihoterapie cu scopul modificării comportamentelor motor şi inter-personal ale bolnavilor psihici (schizofrenici). Tehnicile au fost extinse şi la alte categorii de bolnavi şi au vizat achiziţionarea de comportamente sociale semnificative (igiena personală, modul de a mânca şi a discuta, păstrarea curăţeniei etc). Recomandarea psihologilor este ca profesorii să se orienteze preponderent spre formele de întărire pozitivă, însă anumite precauţii se impun pentru a nu apărea efecte nedorite. Astfel, recompensele trebuie să fie adaptate particularităţilor elevilor, trebuie folosite frecvent, dar numai în situaţii adecvate şi nu la întâmplare. În anumite momente, când dorim încurajarea unui elev, este bine să se premieze efortul, şi nu rezultatul obţinut. În felul acesta, nu vor fi premiaţi mereu doar elevii foarte buni, ci premiul va putea fi obţinut de toţi elevii care se străduiesc în activitatea de învăţare.

Învățarea socială este un alt model educațional. Aceasta este legată îndeosebi de numele psihologului american Albert Bandura. Potrivit acestuia, numai o parte dintre comportamentele umane pot fi explicate prin condiţionarea clasică şi condiţionarea instrumentală, deoarece teoriile condiţionării nu surprind fenomenele de învăţare socială ce apar în contexte reale. Astfel, Bandura atrage atenţia asupra faptului că oamenii învaţă deseori numai privindu-i pe ceilalţi. Observându-i pe alţii, individul codează informaţia despre comportamentul lor, iar în ocazii ulterioare foloseşte această informaţie codată drept ghid pentru acţiunile proprii. Raportarea la modele şi imitarea comportamentului modelului constituie o formă de învăţare prezentă în multe situaţii de viaţă cotidiană. Dacă ne referim la copiii până la vârsta preadolescentei, modelele sunt reprezentate de persoane adulte (părinţi sau alţi membri ai familiei, profesori). Începând cu preadolescenta şi, mai târziu, în adolescenţă, modelele familiale trec în plan secund, locul lor fiind luat de grupul de aceeaşi vârstă (colegi de clasă, prieteni), care le oferă norme, opinii, valori de referinţă.

Cercetările privind modelarea se pot folosi şi pentru sporirea influenţei pozitive a profesorului asupra comportamentului elevilor. Nu puţini sunt elevii care se identifică pozitiv cu profesorii lor, copiind anumite comportamente ale acestora. Studiul condiţiilor şi mecanismelor învăţării vicariante poate fi de un mare interes pedagogic, care, credem noi, este insuficient exploatat. Conform exigenţelor învăţării vicariante, copiii vor reproduce mai frecvent un comportament care, în faţa lor, a făcut obiectul unei întăriri sociale la un alt subiect. De aceea, profesorii care doresc să stimuleze anumite comportamente ale elevilor (comportamentul de lectură, de căutare a informaţiilor) vor sublinia asemenea comportamente în clasă folosind poveşti, filme sau alte reprezentări simbolice ale comportamentului dorit, recompensând apoi elevii care reproduc asemenea comportamente, mărind astfel prestigiul şi autoritatea modelelor utilizate. Utilizarea întăririlor sociale (atenţia, lauda, aprobarea, recunoaşterea valorii personale) de către profesor în mediul şcolar, pentru mărirea frecvenţei comportamentelor dezirabile, creşte şansele ca acestea să devină stabile şi în mediul extraşcolar, unde elevul întâlneşte deseori întăriri sociale asemănătoare. În acest sens, Gagne atrage atenţia asupra faptului că modificarea denumită învăţare se manifestă ca o modificare a comportamentului, iar producerea ei este dedusă din compararea comportamentului de care era capabil individul înainte de a fi pus într-o situaţie de învăţare oarecare cu comportamentul de care dă dovadă după acest tratament.

Teoreticienii care concep învăţarea drept o schimbare în comportament subliniază faptul că nu toate modificările produse în comportament sunt un rezultat al învăţării, ci doar acelea care au apărut ca urmare a experienţei individuale şi nu pot fi explicate prin cauze biologice, cum ar fi maturizarea organismului, oboseala, ingerarea de droguri. În plus, modificarea comportamentului trebuie să fie relativ trainică, adică să fie aptă de a se menţine un timp. Aceste definiţii surprind sensul larg al conceptului de învăţare, atât de important în viața fiecărui individ.

BIBLIOGRAFIE

  1. Kegovan, V., „Tendinţe de reconfigurare a modelelor de instruire în acord cu evoluţia cunoaşterii despre învăţare", în Zlate, M. (coord.), Psihologia la răspântia mileniilor, Editura Polirom, Iaşi, 2001
  2. Miclea, M., Psihologie cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *