ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Jocul de rol – Studiu de specialitate

PROFESOR OANCEA ALIDA-CLAUDIA

SCOALA GIMNAZIALA LUNCOIU DE JOS

Reușita în realizarea obiectivelor prevăzute de noua reformă a învățământului în curs de derulare constă în asigurarea funcției formative a învățării. La îndeplinirea acestui scop concură mai mulți factori, printre care cel mai important cred că ecte procedeul utilizat de dascăl în actul educațional.

               În clasele I-IV, una dintre metodele care răspund cel mai bine trebuințelor copilului este jocul. Jocul implică un ansamblu de acțiuni și procese psihice care trezesc copilului buna dispoziție, bucuria , creând atmosfera favorabilă bunei desfășurări a activității didactice. Având dulcea iluzie că se joacă, elevul participă activ la propria lui formare, achiziționând cunoștințe, formându-și atitudini și comportamente.

Copiii folosesc obiecte pentru a reprezenta altceva sau pentru a-și desemna rolurile și pentru a le imita. Poate părea foarte simplu, dar acești copii învață și dezvoltă multe abilități de viață diferite și importante. Aceste jocuri de rol, care permite realizarea unor perspective diferite și în care ideile și emoțiile sunt modelate și rearanjate, reprezintă o trăsătură majoră a dezvoltării sociale și cognitive a copilului.

Iată 4 motive principale pentru care copiii ar trebui să ia parte la jocurile de rol în fiecare zi:

1. Încurajează imaginația și creativitatea
S-a constatat că un beneficiu important al jocului de rol timpuriu este îmbunătățirea capacității copilului pentru  flexibilitate cognitivă și, în cele din urmă,  creativitate. Absorbându-se într-un joc imaginativ, oricare ar fi, copiii au posibilitatea de a-și exersa imaginația, de a-și exercita creierul și de a-1 instrui să gândească creativ și să învețe să gândească singur. Abilitatea de a  ne folosi imaginația este o abilitate cognitivă de care avem  nevoie pe toată durata vieții și trebuie să ne încurajăm copiii să învețe cum să facă acest lucru încă de la început cu ocazii frecvente pentru jocul imaginativ.
Din cauza dezvoltării imaginației în copilărie, noi, ca adulți, suntem capabili să îndeplinim cele mai multe dintre sarcinile pe care le cere viața de zi cu zi.
Adulții trebuie să-și folosească imaginația în fiecare zi pentru a ajuta să rezolve problemele, să facă planuri, să prospere și să descopere sau să inventeze lucruri noi. Imaginația este necesară pentru a vizualiza în mod corespunzător și pentru a putea să vă bucurați de plăcerile vieții, cum ar fi o carte bună sau un film. Este un factor esențial pentru înțelegerea perspectivelor altor persoane și pentru gândirea creativă.

2. Sprijină dezvoltarea socială și emoțională
Atunci când un copil se angajează în jocul de rol sau imaginativ, pretinzând că este personaje diferite sau că controlează obiectele în felul lor și observând rezultatul, ei experimentează, în esență, rolurile sociale și emoționale ale vieții. Este vorba de a învăța cine sunt ei ca indivizi și cum se potrivesc în lumea din jurul lor, cum funcționează lumea și cum se poate merge în pantofii altcuiva. Ei dezvoltă empatie și învață cum să coopereze, să devină responsabili și să împărtășească responsabilitatea.

3. Îmbunătățirea competențelor lingvistice și de comunicare
Este fascinant să ascultați copiii care interacționează cu prietenii lor. Acestea vin deseori cu cuvinte sau fraze pe care nu le știau! Aceștia își pot imita părințîi într-un mod foarte amuzant, și chiar profesorii! Jocul imaginativ permite copiilor să experimenteze și să învețe despre puterea limbajului, cum ne afectează pe noi și pe cei din jurul nostru. De asemenea, îi ajută să înțeleagă că cuvintele ne dau mijloacele de a retrăi situații, de a ne exprima punctul de vedere și de a ne face auziți și înțeleși.

4. Dezvoltarea abilităților de gândire, de învățare și de rezolvare a problemelor
Prin însăși natura sa, jocul imaginativ prezintă copiilor o varietate de probleme diferite de rezolvat și scenarii care trebuie gândite cu atenție. Ei pot decide ce jocuri să joace, ce roluri trebuie să aibă, cine va fi implicat și cum, ce materiale sunt necesare pentru joc și ce reguli se aplică jocului și cum să depășească scenariile în care ceva „merge prost”- toate necesită multă gândire și deliberare într-un fel sau altul. Participarea la jocul de rol cere unui copil să apeleze la abilitățile de gândire cognitivă pe care le vor folosi în fiecare aspect al vieții de zi cu zi și acest lucru va rămâne valabil până la vârsta adultă.

               Având în vedere importanța jocului în viața școlarului mic, precum și funcția formativă a jocului, am folosit cu succes în cadrul lecțiilor de limba engleza jocul de rol.Prin folosirea acestei metode, copilul este pus în situația de a deveni un actor care trebuie să interpreteze anumite roluri, fapt ce duce la stimularea anumitor procese psihice necesare formării comportamentelor cerute de rol. Funcția formativă a jocului de rol constă în faptul că elevul își formează comportamentele necesare în relațiile sociale de azi sau de mai târziu, dar și în faptul că elevul învață să se exprime corect, să opereze cu noi termeni, pentru ca aceștia să intre în vocabularul activ al lui. Jocul de rol angajează resursele intelectuale și morale ale copilului, contribuind la formarea și dezvoltarea personalitășii acestuia.

               Fiind o metodă activă, jocul de rol contribuie la valorificarea în condiții și forme noi a cunoștințelor pe care elevii le posedă, la formarea unor conduite, atitudini și comportamente necesare în viață. Utilizarea jocului de rol în activitatea de
predare-învăţare-evaluare duce la o comunicare deschisă cu
elevii, fără limite între real şi imaginar, contribuie la
dezvoltarea originalităţii gândirii, fanteziei, pune în
evidenţă potenţialul creativ al elevilor.

Bibliografie:

  1. Cucoş C. Educaţie - Dimensiuni culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
  •  Nicolescu B., O nouă viziune asupra lumii - transdisciplinaritatea, Ed. Polirom, Iaşi, 2003;
  • Steele, J. L., Meredith, K. S., Temple, Ch., Promovarea gândirii critice, Ghidul II, Proiectul Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice ,1998.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *