ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Provocarea negustorului – Fișă de lucru

Prof. Cernuşcă Loredana

Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei, Suceava

Face parte din activitățile de învățare din cadrul disciplinei de tip opțional integrat, Etnogeografie, adrestă elevilor din ciclul gimnazial inferior de la Școala Gimanzială Dorna Arini, jud. Suceava.

Fișa de lucru îmbină activități de învățare specifice ariei curriculare Om și Societate (disciplina Istorie) cu activități de învățare specifice ariei curriculare Limbă și comunicare (disciplina Limba și literatura română).

Pe la începutul lunii răpciune sau brumărel a venit vremea să meargă la târg. Bărbatul a pregătit caii și căruța și a numărat banii, femeia a pregătit mezina familiei, merindele și produsele pentru troc și copilul cel mare nu a avut altă grijă decât să se trezească dis-de-dimineață, să se spele și să mânânce. Cred că am uitat să amintesc că al doilea copil al familiei era o fetiță bălaie și neastâmpărată la care tată-su ținea ca la ochii din cap!

Pretutindeni la târg vedeai negustori cu mărfurile lor, lume multă și pestriță și auzeai vorbe  cu multe înțelesuri.  Dintre toate tarabele una avea toate cele necesare familiei: pânză și postav, lumânări, unelte de fier, un ceasornic pentru părinți și un pătuț pentru fetiță, sticlă, vase de lut și tigăi, turtă dulce, castane coapte etc.

Mai la spartul târgului s-au oprit la taraba negustorului, care le-a spus pe dată că nu vinde la nimeni dacă nu știe să răspundă la câteva întrebări despre orașele pe care acesta le vizitase în călătoriile sale.  

  • Ce fel de negustorie e asta ? Cred că nu vrei să facem târgul! a zis mânios bărbatul!
  • Nu răspundeți, nu facem târgul, a zis și negustorul.

Ce doi soți s-au învoit și au ascultat întrebările bine ticluite.

  • Unde este cetatea lui Negru-Vodă, bulevardul „Pardon” și grădina „Merçi”? întrebă  negustorul.
  • La Câmpulung Muscel, zise femeia.
  • Unde a trăit demult o unguroaică aprigă, doamna Clara, și este necropola regală modernă? întrebă negustorul.
  • La Curtea de Argeș, zise femeia.
  • Care este orașul fascinat și, totodată, îngrozit de Vlad Țepeș? întrebă negustorul, sigur pe el.
  • Târgoviște, zise femeia la fel de sigură.
  •  Ce s-a ales cu mica cetate a  a Dâmboviței, de pe drumul de la Târgoviște la Giurgiu?
  • A devenit capitala Regatului României, București, a răspuns femeia.

Vâzând ce isteață este femeia, negustorul a pus alte întrebări, despre orașele din altă regiune a țării.

  • Unde era adăpostul catolicismului în Moldova și orașul celor patru iarmaroace ale domnului Alexandru Lăpușneanu?
  • La Baia, răspunse femeia.
  • Pe unde își mutau curțile domnitorii moldoveni? întrebă negustorul
  • Pe la reședințele lor de la Siret, Rădăuți, Vaslui, Piatra Neamț, Roman, Hârlău! zise femeia.
  • Unde și-a stabilit curtea un domnitor moldovean ca să fie departe de influența  mamei sale?
  • La Suceava, a zis femeia.
  • Care este fosta capitală a Moldovei ce a devenit „capitală forțată” a Regatului României în timpul Primului Război Mondial? a întrebat negustorul?
  • Iași, a zis femeia.
  • Care a fost al treilea oraș al României interbelice și… cel mai frumos!
  • Cernăuți! a zis femeia.
  • Ce s-a ales cu mica obște monahicească de pe malul Bâcului? a întrebat negustorul.
  • A devenit  reședință de gubernie țaristă, Chișinău

Tot mai descumpănit, negustorul a schimbat din nou întrebările.

  • Unde sunt dovezile  reîntregirii succesive a României? întrebă negustorul.
  • La Alba Iulia! zise femeia.
  • Ce capitală a Transilvaniei a primit și numele Napoca?
  • Clujul! a zis femeia.
  • Unde au fost  capitalele regatului lui Decebal și a provinciei romane Dacia ? întrebă pentru ultima dată negustorul.
  • La Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, răspunse pentru ultima dată femeia.

Atunci negustorul, care nu era unul oarecare, după cum v-ați dat seama, a zis femeii:

  • La multe încercări te-am pus și la toate ai reușit!  Ferice de tine, de familia ta și de neamul tău! Primește de la mine toate mărfurile ce vă trebuiesc, iar cu banii ce-mi datorezi pe ele ține copii la școală pentru că dragostea de neam și educația temeinică sunt bogățiile care te însoțesc toată viața!

Exemple de activități de învățare:

  1. Precizați, cu ajutorul părinților și al profesorului de Limba română înțelesul termenilor și expresiilor marcate în text cu caractere cursive.
  2. Grupează orașele amintite în textul de mai sus, printre care am strecurat și fostele capitale, pe provincii istorice Muntenia, Moldova și Tansilvania. Opțional, în funcție de nivelul competențelor digitale ale elevilor, Editați  hartă tematică Orașele României  în aplicația Paint, în așa fel încât să reprezinte orașele amintite în text. (temă pusă pe Teams).
  3. Precizați localitățile în care poți vizita ruinele capitalei regatului lui Decebal, respectiv ale provinciei romane Dacia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *