ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Bullying-ul – un fenomen ce afectează emoţional şi intelectual

                 Prof. Bojian Andreea

Şcoala Gimnazială „Dan Barbilian”, Galaţi

Bullying-ul este un fenomen care afectează atât elevii, cât şi părinţii şi cadrele didactice. Acest fenomen ce constă în ridiculizarea verbală şi (sau) fizică a elevilor a luat amploare în ultimii ani, fiind tot mai greu de gestionat de către persoanele implicate în mod direct sau indirect.

Hărţuitorul sau agresorul resimte o nevoie acută de a domina şi acţionează impulsiv. Acesta nu empatizează cu victimele sale, nu încearcă să se pună în locul lor şi nu are niciun regret sau sentiment de vinovăţie. Acesta este încrezător şi dominant, deşi rezultatele sale şcolare sunt de obicei slabe.

Considerându-se el însuşi o victimă a societăţii, a sistemului şcolar sau chiar a familiei din care provine, agresorul acţionează din dorinţa de răzbunare şi doreşte să-şi impună autoritatea în faţa colegilor pe care consideră că îi poate intimida cu uşurinţă. Agresorul nu acţionează singur, ci îşi formează de obicei un grup în cadrul căruia se simte admirat şi susţinut. Ceilalţi elevi îl admiră, dar în acelaşi timp se tem de el, astfel încât cedează uşor în faţa atitudinii de superioritate pe care acesta o afişează.

Bullying-ul sau hărţuirea şcolară reprezintă un adevărat calvar pentru victime, lăsând amprente vizibile asupra acestora: suferinţă, teama de a vorbi, teama de a mai socializa, teama de a ieşi din casă, ruşine. Elevii hărţuiţi ajung uneori în situaţia de a nu mai frecventa şcoala şi de a înregistra un regres în ceea ce priveşte rezultatele şcolare. În situaţiile extreme, bullying-ul poate conduce chiar şi la abandon şcolar.

Din punct de vedere emoţional, bullying-ul provoacă depresie, anxietate, tentative de suicid. Acest fenomen trebuie conştientizat la timp în încercarea de a găsi soluţii eficiente pentru a-l combate.

Cadrele didactice trebuie să îşi cunoască foarte bine elevii, să le observe conduita atât pe parcursul orelor de curs cât şi în recreaţie. Efortul de a combate acest fenomen trebuie să implice atât mediul şcolar, cât şi comunitatea din jurul şcolii: părinţi, psihologi, autorităţi locale. Implicarea elevilor în diverse activităţi şi acţiuni practice (joc de rol, interviuri pe tema bullying-ului) este una din metodele cele mai eficiente prin care aceştia pot conştientiza gravitatea acestui fenomen şi repercusiunile pe care acesta le poate avea asupra stării emoţionale şi a potenţialului intelectual al elevului agresat.  

Bibliografie:

  1. Muntean, Ana, Munteanu Anca, Violență, Traumă, Reziliență, ed. Polirom, Bucureşti, 2011.
  2. Roşan, Adrian, Violenţa juvenilă şcolară – teorie, prevenţie şi intervenţie integrativă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006.
  3. Salavastru, Dorina, Violența în mediul școlar, în Violența. Aspecte psihosociale, volum coordonat de Ferreol, G., Neculau, A., ed. Polirom, Iaşi, 2003.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *