ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



MANIFESTAREA FENOMENULUI BULLIYNG PRINTRE COPII

Prof. Înv. Preşcolar Brehoi Maria,

Grădiniţa cu P. P. Nr. 33 Braşov

  1. Violenţa psihologică – bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într -un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoane, e
  2. Cum putem recunoaște că un copil este agresat?
  3. Lipsește des de la școală sau întârzie; Are probleme cu temele școlare și o scădere vizibilă a notelor;Este deseori singur și exclus de către restul elevilor din activitățile de grup în timpul pauzelor; Este pârît și nu este luat în serios de către ceilalți, de ex.: neapreciat din cauza aspectului său;  Este ales ultimul în jocurile de echipă; Devine retras, pare supărat, nefericit, încordat, înlăcrimat, abătut sau neajutorat;  Arată semne de schimbări neașteptate de dispoziție, de ex.: este tăcut, ursuz, retras; Devine deosebit de emoționat când trebuie să vorbească în fața întregii clase;  Apare cu tăieturi, contuzii sau alte leziuni inexplicabile, haine sau obiecte personale rupte sau deteriorate;  Deseori stă în apropierea unui adult; Refuză să spună ce nu este în regulă.
  4. Victimelor violenței le este caracteristică lipsa încrederii în sine, autoaprecierea scăzută, sensibilitatea sporită la dificultățile și obstacolele vieții, anxietatea personală și situațională înaltă, incapacitatea de a se opune violenței, de a se autoapăra și a comunica eficient cu semenii. Adesea aceștia sunt copii și adolescenți cu puteri fizice reduse sau sfioși, care nu pot demonstra încredere și nu-și pot ascunde anxietatea și frica
  5. Cum putem recunoaște că un copil este implicat în bullying ca agresor?
  6.             Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem și au în istoric traume interne, care nu sunt gestionate adecvat în familiile lor;  Cele mai des întâlnite caracteristici ale copiilor înclinați să îi agreseze pe alții sunt: o nevoie de un statut, de putere mai mare, o dorință puternică de a controla și domina, impulsivitate, lipsa empatiei, căutarea recunoașterii statutului lor de persoane care dau tonul, plăcerea provocată de vederea victimei oprimate;  Unii copii pun o „armură de agresor” pentru a-și ascunde slăbiciunile și pentru a evita să devină victime. Masca unui agresor este un scut care îi ascunde interiorul vulnerabil. Majoritatea agresorilor altor persoane au fost victime ale violenței în copilărie
  7. Consecințele violenței :
  8. Pentru victime: prejudicii psihologice, manifestate prin scăderea autoaprecierii și stimei de sine, creșterea nivelului anxietății (situative și personale), dezvoltarea stărilor depressive; pierd cu timpul capacitatea de autoapărare, unii își formează complexul vinovăției; închiderea, diminuarea activismului, frica, tendința de a evita comunicarea cu cei din jur și cu prietenii, refuzul de a povesti ce se întâmplă; riscul înalt al comportamentului suicidar ; Absenteismul școlar;
  9. Pentru martori (observatori, spectatori): Din cauza inacțiunii sau a incapacității lor de a opri violența, au sentimente de vină și temeri că se pot pomeni în locul victimei; Se simt neajutorați ; Când violența nu este oprită imediat și este lăsată să se repete, o parte din martori încep să dorească asocierea cu puterea (agresorul/ abuzatorul), nu cu lipsa ei (victima); Se formează toleranță la agresivitate;
  10.  Pentru autorii actelor de violență: Violența devine modalitate de comunicare a agresorului/abuzatorului cu cei din jur și la vârsta adultă ; Probleme comportamentale; Reușită școlară mai joasă; Sunt pasibili de sancțiuni administrative sau penale pentru actele de violență comise; Riscă să fie pedepsit fizic acasă, dacă părinții sunt informați despre comportamentul său;
  11.             Cum se poate comunica cu elevii
  12.             Spune-le in cuvinte simple ce inseamnă bullying-ul: atunci când un copil este in mod repetat și intenționat umilit, agresat, ironizat sau respins de alti copii. Căutați impreună exemple de acțiuni care intră in sfera acestui fenomen. Explicați elevilor că bullying-ul nu este distractiv, nu este „cool” si nu este, niciodata, o modalitate prin care un copil își poate exprima superioritatea față de un altul. Dimpotrivă, de multe ori, agresorii își manifestă prin bullying propriile probleme emoționale sau lipsa unor abilitati sociale si de comunicare. Vorbiți copiilor despre efectele devastatoare pe care le are bullying-ul asupra victimelor sale si indeamna-ții sa nu participe niciodata la umilirea unui alt copil si sa ia apararea celor care sunt victime ale bullying-ului. Bullying-ul in copilarie are efecte negative asupra copilului care este victima pe termen scurt (ii sunt afectate increderea in sine, stima de sine, rezultatele scolare, dispozitia emotionala), mediu (creste riscul de suicid) si lung (copiii care au fost victime ale bullying-ului risca la maturitate sa dezvolte probleme de sanatate mintala care sa necesite tratament psihiatric). Nici copiii agresori nu sunt scutiti de efectele negative ale acestui fenomen. Copiii agresori, care nu sunt ajutati sa renunte la acest comportament in copilarie, tind sa aiba comportamente antisociale si de relationare si la maturitate.
  13. Explica-le copiilor ca oamenii cu adevarat puternici ii ajuta pe ceilalti sa se ridice, nu ii doboara si nu ii lovesc atunci cand acestia se afla la pamant. Incurajand in familie, dar si la scoala, comportamentele de cooperare, ajutor reciproc, acceptare a diferentelor dintre copii (fizice, dar si psihologice), putem creste sansele ca propriii copii sau elevi sa nu devina victime sau agresori. Nu in ultimul rand, este bine sa retii ca atat parintii, cat si cadrele didactice reprezinta modele pentru copii, asa ca gestionarea furiei si a frustrarii este esentiala pentru adultii care interactioneaza cu cei mici. Evita etichetarile, violenta verbala si intimidarea in relatia cu copiii. Invata sa comunici nonviolent, pentru a oferi copilului sau elevilor tai un model de comunicare eficienta.
  14.             Recomandări pentru prevenirea și combaterea bullying-ului
  15.              Includerea unor luări de poziție explicite anti-bullying și antidiscriminare în regulamentele de ordine internă ale instituțiilor educaționale și în Codul de etică ale profesorilor; E necesar să existe proceduri anti-bullying clare și explicite la nivelul fiecărei școli; Creșterea capacității psihologilor școlari de a aborda teme ca bullying- ul, discriminarea, violența.
  16. Bibliografie:
  17. https://www.slideshare.net/IonitaIuliana/bullying-ul-ca-forma-de-violenta-in-institutia-de-invatamant-by-dumitrache-cristina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *