ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Strategii de prevenire a bullying-ului îngrădiniță și clasele primare

Prof. Înv. Primar Petre Floriana

Pornind de la ideea că bullying-ul este un fenomen general în societate și că în grădiniță și școală se formează relațiile sociale și atitudinile față de sine și ceilalți precum toleranța, autocontrolul, spiritul de competiție, empatia ş.a., putem afirma că un proiect care își propune reglarea comportamentelor sociale și construirea unui climat pozitiv în grupul de copii este o necesitate.

Utilitatea unui astfel de proiect este întărită de percepția largă asupra calității învățământului românesc – clase supraaglomerate, curriculum dens, strategii didactice convenționale, centrate pe profesor, cantitatea mare de teme pentru acasă, personal didactic slab instruit și personal de îngrijire insuficient. Toate acestea contribuie decisiv la consolidarea unei atitudini anxioase a copiilor față de școală și favorizează apariția comportamentelor antisociale ca formă de eliberare a stresului școlar.

Atitudinea familiilor față de rolul școlii este în multe cazuri de origine învechită, majoritatea raportând așteptările față de performanța școlară a copiilor la experiența proprie de școlari. Astfel, multe familii adaugă presiune suplimentară pe copii proiectând asupra copilului imaginea elevului „bun la toate”.

Toate aceste argumente, alături de multe altele, recomandă o astfel de temă ca făcând parte din curriculumul obligatoriu.

În continuare, voi exemplifica modul în care am conceput şi se va implementa un proiect cu tematica bullying-ului în grădiniţa în care lucrez, denumit „Cutia cu emoţii” şi finanţat de Centrul de Proiecte Educaţionale şi Sportive Proedus din Bucureşti. Proiectul se derulează în parteneriat cu zece şcoli şi grădiniţe din Bucureşti, a început în anul şcolar 2019-2020 şi va continua în anul şcolar următor.

Scopul principal al proiectului este prevenirea și diminuarea fenomenului de bullying atât în grupele de preșcolari și clasele de elevi implicate, cât și acasă, în familiile copiilor participanți la proiect, prin aplicarea unor strategii de reducere a stării de anxietate, calmare în situații de stres și creșterea stării de bine în grup și individual, ca precondiții ale unei atmosfere prielnice învățării. Obiectivele urmărite sunt:

  • familiarizarea copiilor cu soluții pentru gestionarea situațiilor de stres, a stărilor de anxietate și a situațiilor potențial conflictuale în cadrul grupei/clasei, dar și în afara programului de grădiniță/școală prin implicarea lor într-un program rutinier de jocuri și activități liniștitoare, de calmare, la începutul programului de învățare zilnic;
  • educarea unui comportament tolerant și responsabil social prin instituirea unei reguli de intervenție și  de căutare a unor soluții alternative pozitive la comportamente ostile sau agresive din timpul pauzelor de joacă;
  • instruirea cadrelor didactice cu strategii de creștere a stării de bine și crearea unei atmosfere pozitive în clasă prin intermediul postúrilor yoga și a tehnicilor de calmare și jocurilor liniștitoare;
  • familiarizarea părinților cu tehnici și soluții de intervenție  pentru calmarea copiilor în situații de anxietate, tantrum, conflicte cu alți copii la locul de joacă, comportament de opoziție, testarea limitelor etc. prin participarea la un atelier de lucru în echipă părinte-copil.

Grupul-țintă este format din preșcolarii, elevii, părinții și cadrele didactice de la grupele și respectiv clasele din care fac parte aceștia. Activitățile asociate obiectivelor urmărite sunt:

I. „Tehnici de calmare si autocontrol”  – ateliere de lucru cu cadrele didactice.
Activitatea constă în participarea cadrelor didactice la un atelier  în două etape:

1.”Tehnici de calmare și autocontrol prin posturi de yoga pentru copii”, atelier condus de un instructor specializat în yoga pentru copii;

2. “Strategii de gestionare a emoțiilor puternice și creare a unei atmosfere pozitive în grupul de copii”, atelier condus de unul dintre cadrele didactice din grădiniţă;

II. „Cutia cu emoţii” – implicarea copiilor într-un program zilnic de jocuri și activități liniștitoare în cadrul întâlnirii de dimineață, timp de două săptămâni, pe baza strategiilor deprinse de cadrele didactice în timpul atelierului de gestionare a trăirilor emoționale puternice și crearea unei atmosfere pozitive în grupul de copii. Jocurile vor fi integrate de cadrele didactice în activitatea curentă.

Activitatea pornește de la prezentarea zilnică a unei cutii în care se află câte un tip de materiale diferite de la o zi la alta, cu ajutorul cărora vor exersa un joc sau vor realiza un produs care să îi ajute să se autoregleze atunci când simt diferite stări precum oboseală, furie, nervozitate etc. Copiii vor fi încurajați să dezvolte jocurile propuse cu idei proprii folosindu-se de materialele prezentate. Copiii sunt astfel încurajați să își exprime emoțiile și să caute soluții pentru eliberarea acestora în moduri pașnice și inovatoare.

III. „Yogajoc” – implicarea copiilor într-un program zilnic de posturi de yoga pentru copii, în cadrul întâlnirii de dimineață, timp de două săptămâni, pe baza tehnicilor deprinse de cadrele didactice în timpul atelierului de calmare și autocontrol prin posturi de yoga.

IV. „Patrula de ajutor” – formarea unei echipe de câte doi-trei copii pe zi care are următoarele responsabilități: oferă soluții pozitive comportamentelor inadecvate ale colegilor în timpul pauzelor de joacă, a jocului liber din clasă sau afară, oferă ajutor celor care au dificultăți în diferite contexte precum îmbrăcat, sarcini de lucru din timpul activităților zilnice etc. Toți ceilalți copii sunt încurajați să anunțe și să ceară ajutorul patrulei la nevoie.

V.  „Copii liniștiți, părinți fericiți” –  atelier de lucru în echipe părinte-copil, în care se exersează jocuri și tehnici de calmare și intervenție pozitivă pentru reglarea unor comportamente cu potențial de bullying, pe baza tehnicilor și jocurilor de calmare și autocontrol exersate anterior și adaptate de cadrele didactice pentru lucrul în echipă.

VI. „Colţul de relaxare” –  amenajarea în spațiul grupei/clasei a unui colț antistress cu postere și obiecte realizate în timpul activităților din proiect, în care copiii care simt nevoia unui moment de detensionare se pot retrage ca să se simtă în siguranță și să își poată regla stările de emoție;

VII. „Stop Bullying!”- realizarea unui poster cu un mesaj şi imagini antibullying de către fiecare grupă sau clasă implicată în proiect şi amenajarea unei expoziţii cu acestea. Participanţii la proiect vor vota pentru posterul preferat, iar afişul câştigător va fi distribuit şi afişat în toate clasele şi unităţile de învăţământ implicate, dar şi în altele.

Deși tematica privind comportamentele  antibullying nu este una nouă, perspectiva  abordării acesteia prin echiparea copiilor și adulților din jurul lor cu un set de tehnici și deprinderi de gestionare a stărilor anxioase și autocontrol prin postúri de yoga și folosirea de metode sau obiecte antistres în grădiniță sau școală și acasă este o idee inovatoare cel  puțin în contextul curriculumului actual și a temelor prezente în mod curent în formarea continuă a cadrelor didactice.

În ceea ce privește implicarea participanților în proiectul propus , fiecare dintre cele trei categorii va avea o contribuție  consistentă la realizarea scopului propus:

  • copiii, în calitate de beneficiari principali, vor fi antrenați să participe și să dezvolte tehnici și forme noi de joacă și relaționare cu ceilalți, vor realiza într-o manieră activă și distractivă obiecte care să îi ajute să își controleze emoțiile mai ușor, vor exersa în mod regulat comportamente alternative pozitive în situații de relaționare defectuoasă;
  • cadrele didactice își vor îmbunătăți abilitățile de gestionare a situațiilor conflictuale spontane din clase, își vor asuma rolul de coordonator al proiectului atât la clasele lor, cât și în organizarea atelierului cu părinții și în diseminarea rezultatelor proiectului;
  • familiile vor interacționa cu copiii într-o manieră nouă și atractivă și vor experimenta o alternativă în educația copiilor acasă.

În ceea ce privește impactul asupra celor trei categorii de participanți la proiect, acestea sunt evidente pentru fiecare în parte:

  • copiii vor reuși să își exprime mai ușor emoțiile, în special cele negative, care de multe ori sunt reprimate, și vor avea încrederea că întotdeauna pot găsi pe cineva lângă ei căruia să îi împărtășească starea lui și căruia să îi ceară ajutorul; atitudinea lor față de cei din jur va fi una mai încrezătoare având totodată și câteva deprinderi de a-și gestiona singuri trăirile;
  • cadrele didactice vor înregistra o îmbunătățire a climatului din grupe sau clase, ceea ce va spori calitatea actului învățării și vor avea o comunicare mai bună atât cu elevii, cât și cu părinții;
  • familiile vor deprinde câteva tehnici pentru gestionarea situațiilor de criză ale copiilor acasă și vor petrece un timp de calitate alături de copiii lor.

Rezultatele proiectului vor fi diseminate în cadrul întâlnirilor metodice din fiecare unitate implicată în proiect și va reprezenta o sursă de bune-practici ce pot fi împărtășite atât în rândul cadrelor didactice din unitățile participante la proiect, cât și în cadrul cercurilor pedagogice viitoare. De asemenea, copiii și familiile participante vor fi surse de promovare a ideilor proiectului în mediul nonformal, printre ceilalți membri care nu au luat parte direct sau printre cunoștințe.

Aplicarea strategiilor de prevenire a bullying-ului are beneficii asupra participanţilor la actul învăţării pe termen scurt, dacă acestea se rezumă strict la calendarul unui proiect anume sau la activităţi sporadice. Însă aplicarea lor sistematică ca părţi sau momente în activităţile curente de la şcoală sau grădiniţă ar putea creşte semnificativ şansele ca acele deprinderi, exersate prin intermediul acestor strategii, să se automatizeze şi să contribuie pe termen lung la formarea unor indivizi responsabili, autonomi şi pregătiţi pentru provocările secolului XXI.

Bibliografie:

Craig, M., Pepler, D. J. și Atlas, R. (2000) Observations of bullying in the playground and in the classroom. School Psychology International, 21(1), 22–36.

Due, P., Holstein, B. E., Lynch, J., Diderichsen, F., Gabhain, S. N., Scheidt, P. și Currie, C. (2005) Bullying and symptoms among school-aged children: international comparative cross sectional study in 28 countries. European journal of public health, 15(2), 128–132.

Erasmus+, K.2. (2015–2017) EARLY CHILD ABUSE RESPONSE ENABLING –eCARE 2015-1-TR01-KA201-022267. (Practici de prevenire a abuzurilor timpurii asupra copiilor Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici între școli și alte instituții, axat pe educația adulților, în care sunt membru a echipei de cercetare, Școala Gimnazială Nr. 11, Oradea, România). Disponibil la http://earlycare.wixsite.com/ecare. Accesat în 29 noiembrie 2017. Farrington, D. P. și Ttofi, M. M. (2011) Bullying as a predictor of offending violence and later life outcomes. Criminal Behavior and Mental Health, 21(2), 90–98.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *