ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



ŞCOALA MODERNĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN. ŞCOALA FINLANDEZĂ – UN MODEL DE INSPIRAŢIE

Prof. Înv. Primar Toma Alina

Şcoala Gimnazială ,,Marin Voinea” Cerchezu, Constanța

Structura Şcoala Primară Nr. 1 Viroaga

Finlanda este fără doar şi poate ţara care deţine unul dintre cele mai performante sisteme de învăţământ din lume. În anul 2001 elevii finlandezi au surprins o lume întreagă obţinând cele mai bune scoruri la testul internaţional PISA, care evalua, în premieră, competenţele de gândire critică ale şcolarilor din peste 30 de ţări. La următoarele evaluări internaţionale această ţară a rămas în top.

Abordarea educaţională mai puţin exigentă din Finlanda, care presupune zile de şcoală scurte, un număr mic de teme pentru acasă şi puţine teste standardizate, a reuşit să demonteze prejudecăţile privind modul în care se obţin rezultate deosebite la învăţătură. Metodologia diferită folosită de finlandezi este evidentă la nivel de politică educaţională, dar poate fi observată şi la nivel mai mic, în sălile de clasă din Finlanda.

Ţară în care educaţia este sfântă, Finlanda are o mare deschidere spre a învăţa, a se inspira din modele educaţionale internaţionale, cum ar fi America de Nord şi alte. Însă, ceea ce putem învăţa de la cadrele didactice finlandeze este faptul că apreciază buna dispoziţie mai mult decât performanţa.

Raj Raghunathan, profesor la Şcoala de Afaceri McCombs din Texas, Austin, afirmă că există patru factori ai fericirii la şcoală(cu condiţia ca nevoile de bază, precum hrana şi adăposul, să fi fost satisfăcute): sentimentul de aparteneţă, autonomia, măiestria şi mentalitatea.Iată câteva strategii folosite în stabilirea unui climat de bună dispoziţie în şcoala finlandeză:

  • alcătuirea unei echipe de asistenţă pentru elevi, formată din profesionişti din cadrul şcolii- directorul, asistenta medicală, asistentul social, psihologul şi psihopedagogul- în cadrul căreia se discută nevoile individuale ale elevilor;
  • cunoaşterea fiecărui copil, prin vizite la domiciliu, salut personalizat cu fiecare elev, servirea mesei împreună cu elevii, implicarea în jocurile copiilor, sărbătorirea realizărilor;
  • combaterea bullying-ului prin aplicarea programului KiVa(abreviere din limba finlandeză kiusaamista vastaam- împotriva hărţuirii). Aceasta presupune intervenţia în cazul identificării unui caz de hărţuire prin adunarea laolată a tuturor celor implicaţi. Aceştia îşi expun punctul de vedere şi  împreună cu profesorii şi mediatorii(elevi din clasele mai mari) caută soluţii de rezolvare a problemei, în special prin reflectarea la propriul comportament;
  • încurajarea elevilor în a se sprijini reciproc;
  • cultivarea autonomiei elevilor- copiilor finlandezi li se oferă o mulţime de ocazii, acasă şi la şcoală de a se descurca singuri(proiecte organizate de copii, târguri, folosirea jocului Kahoot în evaluarea cunoştinţelor- sugestie a elevilor, parcurgerea drumului spre casă cu metroul, autobuzul);
  • planificarea activităţilor şcolare împreună cu elevii;
  • crearea de situaţii reale de învăţare;
  • responsabilizarea elevilor;
  • predarea doar a noţiunilor de bază- obiectivele de învăţare şi conţinutul curricular să ocupe locul cel mai important în unităţile de învăţare;
  • valorificarea avantajelor tehnologiei;
  • folosirea muzicii în sălile de clasă;
  • îndrumarea elevilor- asigurarea progresului prin îmbunătăţirea punctelor slabe ale elevilor;
  • discutarea notelor împreună cu elevii;
  • tratarea oricărei probleme în mod obiectiv de către cadul didactic;
  • colaborarea cu colegii în pauza de cafea;
  • invitarea la ore a unor specialişti, desfăşurarea de ore în natură.

Consilierul din Ministerul finlandez al Educaţiei spune că sunt multe lucruri care pot fi preluate şi la noi: valorizarea şi formarea profesorilor, facultatea gratuită, un învăţământ vocaţional foarte bine pus la punct, cu servicii de consiliere, mese calde gratuite în şcoli şi un învăţământ egalitar.

În primul rând, Aholainen spune că profesia de cadru didactic trebuie să fie una atrăgătoare şi respectată. El mai spune că este deosebit de important ca dascălii să-i motiveze pe elevi să înveţe, fiindcă plăcerea pentru învăţat le va rămâne tot restul vieţii. Aici este una dintre problemele cu care se confruntă România, unde meseria de dascăl nu este valorizată, cel puţin judecând după salariile din sistem. În Finlanda, toţi profesorii au masterat didactic, de trei ani, subvenţionat 100% de către stat, iar concurenţa este mai mare la specializările de profil didactic, decât la Medicină sau la Drept.

Învăţământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o educaţie egală, nu trebuie lăsaţi pe dinafară fiindcă au avut un start mai nefericit în viaţă şi nu trebuie etichetaţi. Sună idealist, dar printr-un efort cumulat, finlandezii au reuşit în câteva zeci de ani să aibă rezultate remarcabile, nu numai la testele de evaluare PISA, ci în toate privinţele sistemului educaţional: de la grădiniţă la universitate, Finlanda ocupă primul loc în topul mondial pe educaţie în rândul statelor dezvoltate, clasament realizat de firma Pearson. Printre particularităţile educaţiei finlandeze se numără o încredere foarte mare în competenţele profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori şcolari.

Bineînţeles că acest sistem de învăţământ nu poate fi preluat şi aplicat în România deoarece există diferenţe culturale, însă, cu siguranţă, ne putem inspira din acesta.

BIBLIOGRAFIE:

Walker, D., Timothz, 2018, Să predăm ca în Finlanda, Editura Trei, Bucureşti;

Raghunathan, Raj, 2017, Dacă eşti aşa  deştept, de ce nu eşti fericit?, Editura Niculescu, Bucureşti;

Jennings, A., Patricia, 2017, Mindfulness pentru profesori, Editura Herald, Bucureşti;https://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/secretul-succesului-in-educatia-finlandeza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *