ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN EDUCAȚIE

Profesor, Bădescu Oana-Marilena

Școala Gimnazială „Mircea Eliade” Pitești, Jud. Argeș

Calculatorul a devenit indispensabil în educaţia modernă, fiind utilizat de către cadrele didactice în procesul de predare-învăţare. Fiind un mijloc modern de educaţie, utilizarea sistemelor informatice a câştigat teren datorită virtuţilor foarte atractive pentru elevi, accesibilităţii pentru aceştia şi facilitării prezentării informaţiilor.

Calculatorul poate fi extrem de util deoarece simulează procese şi fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. Astfel, prin intermediul lui se oferă elevilor, modelări şi ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. Elevii au posibilitatea să modifice foarte uşor condiţiile în care se desfăşoară experimental virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care se desfăşoară fenomenele studiate şi pot extrage singuri concluziile.

Însă, calculatorul nu poate înlocui cadrul didactic, care rămâne o prezenţă activă, vie, în comunicarea cu elevii, iar relaţia aceasta nu poate fi substituită de lecţiile interactive.

Profesorul rămâne factorul care aduce resursele sale personale, umane în procesul educativ şi care se angajează cu întreaga sa personalitate în educaţie. El este cel care stabileşte comunicarea vie cu elevii, prin intuiţie, empatie, creativitate şi adaptabilitate continuă la elevii săi şi este cel care modelează şi caracterele acestora. În acest proces, calculatorul este un instrument auxiliar folosit de profesor, instrument care modifică sistemtul de învăţare tradiţional şi permite căderea barierelor în accesarea informaţiilor.

Modalități de utilizare a internetului în procesul educațional

1. În predarea variatelor discipline: chimie, fizică, matematică, geografie, biologie, psihologie, se folosesc în prezent pe scară largă softurile educaţionale, adică lecţii interactive adaptate nivelelor de vârstă şi claselor respective. Astfel, calculatorul este cel care oferă instruirea elevilor, fiecare lecţie urmând nişte secvenţe şi fiind dirijată de profesor, cel care stabileşte şi obiectivele educaţionale.

2. Oferă  modalităţi de exerciţiu după ce conţinuturile lecţiei au fost prezentate, pentru predarea unor elemente de bază.

La finalul secvenţelor de învăţare, există şi posibilitatea ca elevii să fie testaţi pentru a conştientiza informaţiile pe care le-au memorat şi înţeles şi pentru a corecta eventualele erori sau lacune.

Testarea se realizează de obicei prin intermediul itemilor cu alegere multiplă, elevilor dându-li-se astfel posibilitatea de a reveni asupra celor învăţate şi de a consolida informaţia. Simulările utilizate în cadrul lecţiilor virtuale sunt de multe ori spectaculoase pentru elevi.

3. Soft-ul educaţional poate reprezenta totodată şi un instrument cu ajutorul căruia elevul să înveţe prin explorare. Astfel, pot fi utilizate programe cu care elevii să scrie diferite texte literare sau să compună versuri, să realizeze aplicaţii pentru baze de date sau pentru a realiza un calcul tabelar. Elevii utilizează soft-ul în mod activ pentru a rezolva mai multe sarcini de gândire, ceea ce duce la o învăţare eficientă şi durabilă. Profesorul este din nou cel care setează obiectivele învăţării şi fixează cadrul în care se desfăşoară activitatea elevilor.

4. Activităţi de căutare pe internet

Fiind ales un subiect care va fi supus discuţiei în cadrul clasei de elevi, profesorul ridică diverse întrebări legate de subiectul respectiv, elevii având ca sarcină să răspundă la aceste întrebări, să găsească informaţiile adecvate, să le organizeze şi să ofere răspunsurile cerute.

5. Crearea proiectelor multimedia.

Pe de o parte, cadrele didactice pot fi cele care realizează prezentări multimedia şi le proiectează în cadrul clasei, prezentând diferite conţinuturi elevilor, fapt foarte des utilizat astăzi în şcoli. Pe de altă parte, elevii pot fi cei care construiesc propriile prezentări multimedia ca proiecte la diferite discipline, susţinându-le în faţa profesorului şi a elevilor din clasă.

6. Activităţi în grup

Acest tip de activităţi se pot realiza între şcoli partenere. Echipele de lucru comunică şi realizează produsul final prin intermediul Internetului, urmând ca fiecare elev din grup să prezinte produsul final în şcoala sa, să adune impresii şi sugestii pe care apoi să le împărtăşească cu partenerii de lucru. O variantă este ca grupurile de lucru să prezinte produsul final în cadrul unor activităţi desfăşurate în comun de şcolile partenere.

Situații educaționale în care Internetul poate fi utilizat cu succes.

1. Predare

Se elaborează  planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau pe grupe,se accesează direct informații despre un anumit subiect.

2.Evaluare

Cu ajutorul internetului pot fi concepute teste grilă care presupun vizualizarea întrebării, a variantelor de răspuns (eventual textul este însoțit de imagini sugestive). Avantajul constă în interacțiunea dintre calculator și răspunsul selectat de elev (vizual și auditiv); se poate afișa punctajul din oficiu, cel acordat răspunsului curent și cel cumulat până la acel moment. Notarea este obiectivă, rapidă şi eficientă. Testele grilă pot fi periodic actualizate.

Prezentările Power Point sunt deosebit de utile dacă profesorul corelează în mod optim obiectivele lecţiei cu întreg conţinutul acesteia. Prezentările Power Point prezintă avantajul că permit o abordare multidisciplinară a unor secvenţe ale lecţiei, contribuind astfel la dezvoltarea capacităţilor cognitive şi afective ale elevului.

Implementarea platformei AeL (Advanced eLearning) contribuie la diversificarea cunoştinţelor elevilor, accesibilizează fenomenele prin experimente virtuale şi, în felul acesta, facilitează înţelegerea proceselor dinamice de mare complexitate, asigură înţelegerea unor fenomene greu de simulat în realitate sau în laborator (de exemplu, activitatea inimii, transmiterea impulsului nervos, creşterea şi dezvoltarea unei plante, etc.). De asemenea, lecţiile AEL asigură interdisciplinaritatea – se fac referiri în lecţiile de biologie şi la noţiuni de fizică (la analizatori), de chimie (compoziţia chimică a mușchilor sau oaselor), matematică.

Avantajul lecţiei în sistem AEL faţă de utilizarea soft-ului demonstrativ pe un singur calculator conectat la un videoproiector constă în gradul mai mare de implicare a elevilor în procesul de predare – învăţare în clasă. Prin rezolvarea testelor cu imagini sugestive şi dinamice are loc autoevaluarea, elevii putând urmări rezultatul testului şi răspunsul corect în cazul în care un item a fost rezolvat greşit.

Având în vedere toate acestea, calculatorul și internetul sunt  astăzi cei care facilitează atingerea unor scopuri importante în învățare și pot fi utilizați de către cadrele didactice într-o varietate de situații. Cadrului didactic îi revine sarcina, foarte complexă, de a-și antrena întreaga creativitate și abilitate de a îmbina mijloacele tradiționale cu cele inovative în cadrul lecției, în funcție de obiectivele sale și de adaptarea la caractersiticile psiho-individuale ale elevilor săi.

Bibliografie:

1. Brut, Mihalea, Instrumente pentru E-Learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom, Iaşi, 2006

2. Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.

3. Romita Iucu, Marin Manolescu, Elemente de pedagogie, Editura Credis, Bucureşti 2004.

4. www.ecomunitate.ro/.../Utilizarea calculatorului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *