ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Studiul orizontului local – premisă pentru educația ecologică în școală

Prof. Roșca Alin Nicolae

Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși” Petrila, Hunedoara

„Îndrumarea tineretului trebuie să asculte de trei reguli:…

de la apropiat spre…departe, de la simplu la compus,

 de la cunoscut la necunoscut”

Simion Mehedinți

            Secolul XXI a adus cu el lucruri noi în diferite domenii sociale și a făcut posibil accesul relativ ușor la informație. Acest secol al tehnologiei și informației a adus și unele pericole ce constă în superficialitatea analizei unor probleme naturale, umane sau sociale ca urmare a platitudinii dată de lipsa unor întrebări constructive.

            Bombardați cu informații îmbrăcate spectaculos sub forma unor știri care cuprind un întins spațiu geografic, de multe ori se uită aspectul logic al evenimentelor prezentate. Inundații, furtuni, alunecări de teren, epidemii și multe altele, sunt relatate sub o formă statistică, a pagubelor materiale și umane. Repetarea acestora în multe regiuni de pe glob și din România poate fi pusă pe seama necunoașterii elementelor de bază, naturale și sociale.

            Sistemul educațional este și el supus acestor modificări informaționale și acestor pericole. Cu toate ca școala modernă încearcă să cuprindă cât mai multe domenii sociale și să răspundă unor probleme actuale, anumiți factori perturbă încă mersul acestor lucruri. Programe prea încărcate, manuale neatractive, timpul insuficient, mijloace și materiale didactice puține, sunt probleme ale învățământului actual românesc.

            Cu toate ca nu este un termen tocmai nou, ecologia încă nu este pe deplin înțeleasă sub toate aspectele ei. La nivel elementar, când se vorbește de ecologie ne referim cel mai des la strângerea gunoaielor de pe malul râurilor, plantarea unor arbuști în curtea școlii sau participarea la diferite activități organizate de autoritățile locale. Este obligatoriu însa să trecem dincolo de aceste clișee  și să aprofundăm domeniul ecologic făcându-l un domeniu transdisciplinar. Acest lucru se poate face preocupându-ne de studiul zonelor apropiate, a orizontului local

             Dacă elevilor li se prezintă sub o formă accesibilă, cu exemplificări din viața reală evenimente geografice, aceștia își vor dezvolta spiritul de analiză, de corelare a faptelor și evenimentelor. Fiecare zonă, regiune sau microregiune geografică, prin caracteristicile sale umane, istorice și naturale poate forma obiectul de studiu și analiză integrat în programa școlară.

            Studiul orizontului local implică o cunoaștere multidisciplinară și pregătește elevii pentru integrarea în viața socială a localității. Elevii cunosc într-o formă primară, nesistematizată multe noțiuni referitoare la spațiul din jurul lor. Rolul profesorului și al orelor de geografice dedicate orizontului local este  unul de coordonare, de ordonare logică, de sistematizare a acestor elemente .

Societatea actuală considerată o societate informațională și a cunoașterii, este una contradictorie. Cu toate că sursele de informare sunt numeroase de multe ori se cunosc elemente ce fac referire la un spațiu geografic foarte îndepărtat în timp ce elemente geografice locale sunt neglijate și puțin cunoscute. Această contradicție a apărut mai ales după dezvoltarea excesivă a mijloacelor mass-media (televiziune, Internet), în care prezentarea spectaculoasă a diferitelor zone geografice de pe glob este mult peste prezentarea unor aspecte geografice relatate de posturi de televiziune locale sau regionale.

Tot mai des programele de știri și diferite emisiuni prezintă situații dramatice în care diferite localități sunt afectate de viituri, alunecări de teren, furtuni de zăpadă. De multe ori acestea apar din cauza necunoașterii elementelor naturale a orizontului local, frecvente fiind situațiile când oamenii își amplasează casele în albiile majore ale unor râuri, defrișează pădurile permițând apariția alunecărilor și expun locuințele vântului.

Sistemul educațional este singurul care poate anihila pericolele saturării informaționale și utilizării greșite a acestora, pericole constând în cunoașterea precară a zonelor apropiate.

În general programele școlare atât din ciclul primar cât și din ciclul gimnazial și liceal, cuprind teme care fac referire la orizontul local. Acestea sunt studiate de regulă după capitolele importante și au de multe ori rolul de a fixa și de a consolida noțiunile teoretice învățate. De multe ori însă timpul insuficient alocat orelor de geografie, materiei foarte stufoase și de ce nu abordarea greșită a profesorului referitor la nivelul clasei și structurarea informațiilor nu mai permit desfășurarea acestor ore.

Cunoașterea temeinică a zonei apropiate și localității de domiciliu are o importanță deosebită în dezvoltarea unor competențe specifice geografiei : orientare spațială, localizare, analiză. Studiul orizontului local permite cunoașterea unui ansamblu de elemente pornind de la poziție geografică, relief, ape, climă, vegetație, toate acestea ducând la construirea unei realități geografice.

Înainte de a percepe elemente geografice planetare, elevul trebuie învățat să ordoneze și să cunoască elementele apropiate, în felul acesta orizontul local devine un sistem ordonat taxonomic, o parte care se mărește până la dimensiunile planetei. Prin cunoașterea elementelor orizontului local elevii își dezvoltă o gamă variată de competențe:

„  - dobândesc informații referitoare la mediul în care trăiesc;

- identifică prin observare directă componentele mediului local, relațiile dintre ele și conștientizează caracterul sistemic al mediului;

- înțeleg problemele din mediu prin perceperea unor aspecte pozitive și a unor aspecte negative din localitatea de domiciliu și din zona adiacentă;

- își dezvoltă competența de a investiga prin observare directă, sub îndrumarea profesorului;

- învață prin activități desfășurate în teren, organizate în drumeții, vizite, plimbări și excursii în orizontul local și apropiat;

- își dezvoltă competența de a culege, a prelucra, de a analiza și de a sintetiza datele și informațiile despre anumite elemente, procese și fenomene;

- prin implicarea lor în situații de învățare mijlocită, desfășurat în afara sălii de clasă le este stimulată dorința de cunoaștere și curiozitate”[1].

            Evident că fiind vorba de un spaţiu omogen, în atingerea competenţelor de mai sus apare inevitabil interdisciplinaritate. În aprofundarea elementelor geografice elevii trebuie să perceapă trecutul şi realitatea istorică a localităţii putând folosi astfel aceste noţiuni la orele de istorie. Pentru analiza mediului natural se vor folosi elemente specifice biologiei, iar pentru analiza solurilor şi a apei noţiuni specifice chimiei. În felul acesta studiul geografiei devine o parte integrantă a ştiinţelor naturale şi sociale cu o multiplă aplicativitate în viaţa reală. De altfel, aşa cum am precizat şi mai sus, finalitatea acestui demers educaţional este de a dezvolta, de a forma capacitatea de aplicare a unor noţiuni într-un spaţiu şi timp real într-o lume în permanentă schimbare.

Pe de altă parte prin activitățile desfășurate în orizontul local se pot atinge și elemente ale geografiei generale precum modalități de orientare în spațiu, noțiuni de astronomie, cartografie, etc.

Cu toate că la o primă vedere studiul acestor elemente de geografie presupun în cea mai mare parte activități practice, pe teren, nici activitățile desfășurate în laboratorul de geografie sau în lipsa acestuia în sala de clasă nu trebuie neglijate. Culegerea și selectarea materialului geografic din teren va fi urmat de  prelucrare și interpretare în școală. Astfel elevii își vor îmbunătăți spiritul critic și interpretativ, elemente indispensabile abordării geografiei  moderne. Pentru că orice loc suportă modificări și schimbări în timp în funcții sau spațiu aceste elemente de dezvoltare a capacităților de analiză geografică devin absolut necesare. Ele trebuie cultivate la elevi chiar din clasele primare, punându-se un deosebit accent pe modul cum un teritoriu, sat sau oraș, a apărut, a evoluat și mai ales cum va evolua. Studiul geografiei orizontului local privit dintr-o dublă perspectivă, practică și teoretică, desfășurat în toate ciclurile de învățământ va dezvolta cu siguranță în conștiința socială a elevilor noțiunile extrem de utilizate astăzi, dar din păcate fără un fond temeinic înțeles, cum ar fi dezvoltare durabilă, ecologie, protecție a mediului, dezvoltare urbană, etc.

Toate aceste noțiuni în aparență destul de inabordabile în cadrul lecțiilor clasice de geografie devin mult simplificate dacă sunt însoțite de exemple reale și concrete. De unde pot fi luate aceste exemple și cum pot fi învățați elevii să-și dezvolte gândirea geografică dacă nu folosind toate elementele atât geografice cât și istorice, etnografice sau sociale aflate în cel mai apropiat spațiu de elevi, în mediul lor familial.

Iată doar câteva argumente care vin în sprijinul unui studiu amănunțit, conform cu dezvoltarea cognitivă a fiecărui nivel de învățământ, la clasele gimnaziale și liceale. Nu trebuie uitate legăturile care pot să apară în urma cunoașterii orizontului local cu literatura locală, muzica, artele plastice și tradițiile locale. O astfel de abordare multidisciplinară ar putea deveni de fapt un obiect de studiu obligatoriu în școli și licee pentru cel puțin un an de studiu.Ca un ultim argument în demonstrarea importanței cunoașterii orizontului local la elevi ar trebui amintit și dezvoltarea unui spirit de mândrie locală care în cele din urmă se va dezvolta într-unul de mândrie națională.


[1] Maria Eliza Dulamă (2010), Formarea competențelor elevilor prin studierea localității de domiciliu, Presa Universitară Clujană, Cluj – Napoca, p. 11

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *