ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Analiza gramaticală la clasele mici

Prof. Înv. Primar Turmacu Mihaela Adriana

Școala Gimnazială ,,Nicolae Bălcescu” Drăgășani, Vâlcea

Studiul limbii române în ciclul primar are ca obiectiv central, dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare, formarea deprinderilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv scrisă.

Cu alte cuvinte, studiul limbii va fi conectat la realităţile comunicării cotidiene propriu-zise. Perfecţionarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă, nu poate fi concepută în afara cunoştinţelor gramaticale.

Putem vorbi despre o comunicare gramaticală, care constă în folosirea cunoştinţelor de morfologie şi sintaxă, pentru dezvoltarea şi nuanţarea exprimării orale şi scrise.

Astfel, în procesul comunicării orale şi scrise, vor fi utilizate normele gramaticale, noţiunile de substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, cuvinte de legătură, noţiunile de propoziţie, predicat, subiect, atribut şi complement.

Însuşirea sistematică a noţiunilor de limbă, a definiţiilor gramaticale, care asigură corectitudinea comunicării atât sub aspectul ei oral, cât şi scris, se realizează cu precădere, în clasele a III-a şi a IV-a (etapa gramaticală).

În virtutea principiului predării concentrice a gramaticii în clasa a III-a, cunoştinţele sunt reluate, actualizate şi aprofundate. Cuvântul este studiat acum ca parte de vorbire. Se învaţă, conform curriculum-ului de limba română pentru clasa a III-a, substantivul, substantive comune şi substantive proprii, numărul, adjectivul, acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină, topica adjectivului în propoziţie (precum şi ortografia adjectivelor terminate în -iu), etc.

Conform programării concentrice în predarea noţiunilor de limbă, la clasa a IV-a sunt actualizate cunoştinţele însuşite în clasa a III-a şi adăugate noţiuni şi concepte noi, cuvintele cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit (omonimele), propoziţia afirmativă şi exclamativă (după scopul comunicării), etc.

Gramatica este definită ca un ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor şi la îmbinarea lor în propoziţii şi în fraze.

  1. Alături de elementele de ortoepie, de ortografie şi de lexic, învăţarea gramaticii în clasele primare contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă sub aspectul formei şi a logicii construcţiei sintactice.
  2. Studiul gramaticii reprezintă baza teoretică pe care se dezvoltă limbajul elevilor.
  3. Prin învăţarea şi aplicarea normelor gramaticale, elevii îşi dezvoltă capacitatea de exprimare în aspectele:

-corectitudinea formelor flexionare a cuvintelor (aspect morfologic);

-corectitudinea organizării structurilor sintactice (aspect sintactic).

  • Cunoaşterea şi exersarea organizării structurilor sintactice conduc la dezvoltarea gândirii logice a elevilor.
  • Prin înţelegerea structurilor logice ale limbii, prin însuşirea formelor corecte ale cuvintelor, elevii vor putea să îşi dezvolte capacitatea de exprimare, de comunicare, de transmitere şi de receptare a mesajelor orale şi scrise.

Însuşirea noţiunilor gramaticale de către elevi reprezintă un proces complex. Spre deosebire de noţiunile din alte domenii ale realităţii, noţiunile gramaticale au un specific aparte, care determină şi anumite particularităţi ale procesului de formare a lor.

Operaţiile de gândire care sunt implicate în procesul formării noţiunilor gramaticale (analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea, generalizarea) au şi ele un specific deosebit.

O primă cerinţă care recurge din specificul noţiunilor gramaticale este aceea că materialul concret, intuitiv, de la care se porneşte la învăţarea unei noţiuni gramaticale trebuie să fie cuvântul, textul, şi nu obiecte, imagini ilustrative, care orientează copilul spre gândirea concretă. Elevii trebuie orientaţi să opereze în studiul gramaticii, nu numai cu conţinutul noţional al cuvântului, ci şi cu cuvântul privit din punctul de vedere al structurii morfologice şi al raporturilor în care se află cu celelalte cuvinte din propoziţie.

Este vorba de distincţia ce trebuie făcută între cunoaşterea laturii semantice a cuvântului, care vizează sensul acestuia, şi cunoaşterea caracteristicilor lui gramaticale.

Încă din primele clase, elevii sunt îndrumaţi să intuiască existenţa materială a cuvântului, căruia îi analizează silabele, sunetele şi reprezentarea grafică. De asemenea, încă din ciclul primar, studiind părţile de vorbire şi unele categorii morfologice, elevii fac "legătura dintre forma cuvântului şi sensurile gramaticale pe care I le oferă modificările aduse de acestea".

Obişnuirea elevilor cu aplicarea teoriei gramaticale în practica exprimării se realizează treptat, prin exerciţii zilnice de limbă. Pentru aceasta se cere cultivarea la elevi a unei atitudini conştiente faţă de fiecare regulă sau definiţie învăţată, făcându-i conştienţi de valoarea practică a acestora.

Prin exerciţiile aplicative, elevii vor fi îndrumaţi să justifice, cu ajutorul celor învăţate, soluţiile gramaticale pe care le-au folosit. Dacă la început, această justificare se menţine la nivelul de explicaţii, prin verbalizare şi prin exerciţii, se interiorizează, devine mintală; în cele din urmă, elevii vor putea aplica cele învăţate la gramatică în mod automat.

I. Obiective cadru:

Lecţiile de limba română orientate după cerinţele programei şi conţinutul manualelor, vizează următoarele obiective:

1.    Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral;

2.     Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;

  • Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/ lectura);
  • Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

În primele clase, limbajul se cultivă fără a se face apel la cunoştinţele şi noţiunile gramaticale. Scopul studierii gramaticii, perfecţionarea folosirii limbii ca mijloc de comunicare şi de cunoaştere slujeşte la însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice din domeniul diverselor discipline care se predau în ciclul primar.

Limba nu-şi poate îndeplini funcţia de comunicare decât dacă elementele vocabularului sunt îmbinate între ele cu ajutorul gramaticii, definită ca "ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor şi îmbinarea lor în propoziţie".

            Etapa formării primelor noţiuni propriu-zise de limbă corespunde claselor a III-a şi a IV-a.

            Demersul metodic se va baza pe materialul concret de fapte de limbă şi se va realiza procedee logice şi operaţiuni practice, conform principiului accesibilităţii.

  1. În sistem concentric vor fi reluate cunoştinţele însuşite încă din etapa I şi vor fi completate cu noi aspecte necunoscute.
  2. Sunt prezentate primele noţiuni propriu-zise de limbă şi se creează o bază teoretică în formarea priceperilor şi deprinderilor.
  3. Noţiunile propriu-zise de limbă sunt transmise pe cale deductivă, de la general la particular.

-   se porneşte de la o definiţie, o generalizare cunoscută deja elevilor - chiar dacă incomplet şi se continuă prin raportarea ei la aspecte particulare de limbă.

5.    Realizarea acţiunilor practice va fi însoţită de verbalizare orală, deci se continuă aspectul oral-practic al învăţării.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *