ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Eficiența utilizării TIC în activitatea didactică

Prof. Staicu Mihaela

 Liceul Tehnologic ˮDaciaˮ Pitești, Argeș

Procesul educațional dezvăluie o serie de acțiuni concrete pe care profesorul să le întreprindă în scopul eficientizării comunicării de tip școlar. Aceste modalități de acțiune presupun și anumite abilități și competențe pe care profesorul ar trebui să le dețină și să le cultive prin multiple canale, cum ar fi sistemele informaționale computerizate. Este vorba, în esență, despre faptul de a învăța cu ajutorul și nu despre calculator [1].

În prezent, utilizarea Internetului și a tehnologiilor moderne au un rol esențial în eficientizarea procesului didactic, fiind folosite atât ca mijloace didactice, cât și ca sursă de documentare și acces la informație, pentru cadrele didactice și elevi. Sunt cunoscute,  în acest sens, softurile de transmitere sau prezentare interactivă de noi cunoștințe (implică necesitatea verificării acestora, în prealabil, de către profesor), tabla electronică interactivă (tabla inteligentă), softurile de simulare, softurile de verificare asistată de calculator (Computer Assisted testing), Cd-urile cu diverse tematici.

De asemenea, în zilele noastre, au fost puse în funcțiune diverse platforme educaționale și învățare online, precum Adversio, Kinderpedia, Edu24, Microsoft Teams, Zoom, Google Classroom, Cosco Webex, Moodle, pentru a putea înlocui activitatea ,,față în fațăˮ din sala de clasă. Se poate spune astfel că această comunicare educațională reprezintă cea mai complexă formă de integrare a educației informale în educația formală.

Pe măsură ce s-au înregistrat progrese, s-au redus distanțele, societatea s-a transformat într-un adevărat sat global. În acest cadru, al comunității lărgite, a fost nevoie ca oamenii să se înțeleagă la toate nivelurile, să schimbe informația scrisă sau orală cu un minim de bariere lingvistice în comunicare.

Programele de instruire prezentate pe calculator prezintă o serie de avantaje:

  • Prezintă anumite secvențe lungi de instruire, repetitive, furnizând un mare volum de date.
  • Asigură o instruire individualizată.
  • Favorizează parcurgerea unor secvențe de instruire complexe prin pași mici, adaptați nevoilor individuale de progres de învățare.
  • Individualizează învățărea, în funcție de necesitățile și capacitățile elevilor (parcurs personalizat de învățare).
  • Facilitează realizarea unui feed-back rapid și eficient.
  • Oferă posibilitatea simulării unor procese greu sau imposibil de accesat în mod direct.
  • Stimulează implicare activă a elevului în învățare.
  • Oferă posibilitatea unor ilustrări grafice care ușurează înțelegerea unor procese și fenomene mai puțin accesibile. [2]

Mai mult chiar, calculatorul stimulează inovarea permanentă a lecției, dar și analiza unor date de natură educativă, pentru a putea fi luate decizii pertinente. Cel mai ușor de programat s-au dovedit a fi exercițiile; de aici rezultă rolul calculatorului în evaluare, în simplificarea evaluării și creșterea gradului ei de obiectivitate. Mijloacele tehnice reușesc să trezească interesul elevilor, să-i stimuleze, să le impulsioneze activitatea, mărind astfel gradul lor de participare la activitățile instructiv-educative.

Revoluția produsă de introducerea calculatorului în comunicarea educațională impune o nouă strategie de interacțiune și gruparea programelor după funcția lor didactică: de documentare, demonstrative, de simulare, de evaluare, de exersare, de fixare, jocuri logice. Potențialul acestora este de a stimula circulația informațiilor, selectarea și prelucrarea lor pe întreg parcursul procesului de educație.

Deși avantajele utilizării calculatorului sunt numeroase, nu trebuie să uităm și aspectele negative ale acestuia:

  • Secvențele de instruire sunt fixe, nu solicită capacitățile numeroase și variate ale minții umane, ci, dimpotrivă, obligă la elaborarea unor răspunsuri predeterminate.
  • Uneori răspunsul incorect este cotat în funcție de erori de detaliu și nu de esență.
  • Introduce prea multă dirijare în procesul învățării.
  • Induce o stare de oboseală din cauza solitudinii prelungite și posibilităților reduse de interacțiune umană (în situația în care individul este față în față cu calculatorul și nu este conectat la rețeaua internet).
  • Pune un mai mare accent pe învățarea instrumentală și mai puțin pe activitățile cu înțelesuri multiple.

Pentru a valorifica avantajele utilizării calculatorului în procesul de învățământ, profesorul trebuie să țină cont și de dezavantaje; să nu îl folosească în exclusivitate, ci în anumite etape. 

În cadrul procesului instructiv-educativ calculatorul a devenit astfel mediatorul transmiterii, receptării, stocării și prelucrării informației în cadrul tuturor disciplinelor, într-o manieră care să favorizeze dezvoltarea capacităților de autoinstruire ale elevilor, atât în planul transmiterii de cunoștințe, cât și în cel de perfecționare. Profesorul a trebuit să se manifeste ca un bun tehnician, dar și ca un psiholog care operează conținuturile școlare, dar și conținuturile interpersonale al căror caracter subiectiv au primat.

Bibliografie :

1. Ezechil L.  Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, Pitești, 2003, pag. 96.

2. Ion Radu, Ezechil L., Didactica - Teoria instruirii, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, pag. 113.

3. Sălăvăstru D., Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iași, 2000.

4. Verza, E. (1993)  Psihologia varstelor, Ed. Hyperion, București.

5. Verza, E. (2009)  Repere psihogenetice si psihodinamice in cunoasterea si evaluarea copilului, Ed. Fundatiei Humanitas, Bucuresti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *