ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



ASPECTE DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ

Prof. Înv. Primar, RODILA MONICA-VETURIA

 Școala Gimnazială Dipsa, Bistrița-Năsăud

Mediul înconjurător constituie un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană.

Omul s-a aflat în mijlocul naturii de la începutul existenţei sale, folosindu-i toate darurile. Nu rareori, însă, ea îi opune şi manifestări oarbe, brutale, în faţa cărora rămâne înmărmurit şi neputincios.

Cu timpul, oamenii au început să facă cercetări ştiinţifice şi să-i descifreze multe din tainele ascunse, înţelegând că manifestările ei se petrec sub acţiunea legilor ce o guvernează, pentru că în natură nimic nu se desfăşoară haotic şi întâmplător, ci numai sub impulsul implacabil al legilor obiective.

Menţinerea echilibrului ecologic este esenţială pentru desfăşurarea normală a vieţii.

Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiţia să respecte natura. Natura are nevoie de prieteni. Nu mila de vieţuitoare, ci respectul este necesar unei adevărate prietenii cu natura.

Grădiniţei îi revine importanta sarcină ecologică, aceea că, încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii să ajungă să cunoască, să iubească şi să ocrotească natura. În programa activităţilor instructiv – educative sunt recomandate o serie de obiective, a căror transpunere în activităţi specifice conduce copiii către înţelegerea unor legături cauzale între evenimente, le dezvoltă spiritul de observaţie, contribuie la formarea de priceperi şi deprinderi active, precum şi la dezvoltarea conştiinţei civice.

Am căutat să selectez şi să desfăşor activităţile cele mai accesibile – prin formă şi conţinut – care să-i conducă pe preşcolari spre educarea dragostei lor faţă de natură, a dorinţei de a contribui la păstrarea frumosului, la educarea capacităţii de a ocroti şi respecta natura.

Am început iniţierea copiilor cu propriul lor mediu înconjurător, cu ambianţa, cu „lumea lor în mic” – locuinţa, sala de grupă, curtea de joacă, strada, oraşul şi, folosindu-ne de imaginaţie, am parcurs întreg globul terestru, cu porţiunile lui de ape şi de uscat.

În cunoaşterea mediului înconjurător trebuie să predomine caracterul atractiv, accesibil şi ecologic. Copiii au nevoie să perceapă cel mai mare adevăr din spaţiul viului: plantele se nasc, trăiesc şi mor, lăsând seminţe pentru următoarea generaţie de plante.

Nu bogăţia cunoştinţelor de biologie interesează în primul rând învăţământul preşcolar, ci cunoaşterea şi menţinerea sa în forul interior al copiilor a două stări: dorinţa de a cunoaşte universul lumii vii şi puterea de a ocroti formele de viaţă. Curiozitatea copilului este suscitată nu numai de obiectele pe care le poate percepe, ci şi de legăturile interne, de cauzalitatea care există între obiecte şi fenomenele percepute: „de ce cad frunzele?”, „de ce tună?”, „de ce creşte grâul?”

Noi, educatoarele, avem obligaţia de a răspunde la întrebările cauzale puse de copii şi să le explicăm fenomenele respective în raport cu posibilităţile lor de înţelegere. Astfel, copiii îşi îmbogăţesc, treptat, orizontul de cunoştinţe, ceea ce îi ajută să înţeleagă că plantele au nevoie de anumite condiţii de dezvoltare (apă, lumină, căldură, pământ bun), că ele trebuie îngrijite de om, că fiecare fenomen este rezultatul unei cauze sau că între fenomene există o legătură şi că ele depind unele de altele.

Plimbările şi drumeţiile din jurul oraşului, atent proiectate, au constituie un bun prilej pentru educarea dragostei faţă de mediul înconjurător, oferind copiilor contactul direct cu natura. Ei au observat grădinile de zarzavat, fermele de păsări, au admirat lanurile de grâu şi de porumb. De asemenea, au găsit insecte, pe care le-au adunat într-un insectar, au aflat cum se pot deosebi cele folositoare de cele dăunătoare, au cules plante medicinale ca. Muşeţelul, sunătoarea, coada şoricelului etc.

În vederea formării comportamentului civic, etic şi a deprinderilor copiilor de păstrare şi iubire a naturii, i-am antrenat în activităţi menite să contribuie la îngrijirea unor arbori şi a spaţiului verde din curtea grădiniţei. Cu ocazia plimbărilor în pădure şi poiana de la marginea oraşului le-am atras atenţia copiilor asupra unor aspecte de distrugere a mediului: copaci tăiaţi, cu tulpina scrijelită, resturi menajere, iarbă arsă, sticle sparte, deşeuri de hârtie şi ambalaje de plastic aruncate la întâmplare. Pentru a întări comportamentele pozitive, întotdeauna când am mers la iarbă verde, am strâns toate resturile gustării pe care am luat-o şi am controlat dacă totul este curat, aşa cum am găsit înainte de popasul nostru.

Atunci când ne-am întors din excursii, am planificat, în partea a treia a programului zilnic, activităţi care să răspundă întrebărilor şi să clarifice aspecte încă neînţelese de copii („Din lumea celor care nu cuvântă”, „Ştiaţi că...?”, povestiri şi versuri, epigrame însoţite şi de ilustraţii).

De asemenea, în cadrul altor activităţi le-am precizat că şi în România sunt protejate plante şi animale, există rezervaţii şi parcuri naturale în care sunt ocrotite animalele sălbatice pe cale de dispariţie: zimbrul, fazanul, cocoşul de munte, cerbul lopătar, capra neagră, râsul etc. Le-am explicat că cea mai mare rezervaţie din ţara noastră este Delta Dunării, unde sunt protejate diferite specii de păsări, peşti, plante rare. Alte rezervaţii sunt în Munţii Retezat, în Piatra Craiului etc.

În concluzie, consider că este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă şi etică, să contribuim la ocrotirea naturii, pentru că ea aparţine nu numai generaţiilor actuale ale Terrei, ci, cu deosebire, generaţiilor viitoare, în care ne proiectăm idealurile cu toate speranţele noastre de continuitate, de nemurire.

Bibliografie

„Călăuză în lumea plantelor şi animalelor” – Constantin Pârvu, Stoica Godeanu, laurenţiu Stere, Editura Ceres, Bucureşti, 1985

Revista „Învăţământul preşcolar” nr.1/2007

Revista „Învăţământul preşcolar” nr.3 - 4/2000

Revista „Învăţământul preşcolar” nr.1 - 2/1999

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *