ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



CUM PREDĂM GÂNDIREA CRITICĂ LA ȘCOALĂ? EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ

Prof. Elena – Laura Georgescu

Școala Gimnazială “Mircea cel Bătrân” Pitești, Argeș

Se vorbește, din ce în ce mai mult, în ultima vreme, de gândirea critică. Dacă ne documentăm puțin, constatăm că instituțiile de învățământ, studenții și angajatorii sunt de acord că elevii trebuie să dezvolte abilități de gândire critică.

Gândirea critică nu este doar o abilitate „la modă” în secolul XXI, este esențială. Trăim într-o epocă în care avem mai multe informații la îndemână decât oricând și mai multe oportunități de a comunica cu oamenii de pe tot globul. Dar cum putem discerne ce informații sunt corecte, relevante și imparțiale? Cum știm când să acceptăm ceea ce spune cineva și când să îl punem la îndoială?

Gândirea critică a fost definită ca abilitatea de a:

  • pune întrebările corecte
  • recunoaște existența problemelor
  • citi printre rânduri
  • identifica informațiile relevante și irelevante în argumente
  • recunoaște un punct de vedere subiectiv

Gândirea critică este fundamentul gândirii strategice, al gândirii creative, al bunei judecăți și al bunei luări de decizii. O bună gândire critică are ca rezultat capacitatea de a trage concluziile corecte mai des.

Cercetările au sugerat, de asemenea, că îmbunătățirea capacității de gândire critică are un efect impresionant în îmbunătățirea capacității de rezolvare a problemelor, creativității, organizării, planificării și luării alegerilor corecte în viață.

În prezent, există o lacună în predarea gândirii critice la școli și în capacitatea noastră de a aplica această abilitate la universitate sau în lumea muncii.

Cum pot școlile să ofere elevilor lor un avantaj competitiv pe o piață a muncii strânsă? Instituțiile de învățământ din întreaga țară caută soluții, noi modalități de a preda gândirea critică, de a măsura învățarea elevilor și de a demonstra eficacitatea.

Până la identificarea celor mai bune practici și încorporarea lor în curriculum în mod sistematic, până la instruirea profesorilor în acest sens și selectarea celor mai eficiente modele de predare, proiectele europene de tip Erasmus oferă ocazia de a dezvolta în rândul elevilor și cadrelor didactice gândirea critică.

Școala "Mircea cel Bătrân" Pitești este partener în proiectul "Debating-critical thinking skills", cu numărul 2018-1-IT02-KA229-048590_4, un proiect Erasmus PLUS, parteneriat strategic, în care parteneri sunt: Istituto Comprensivo Portella delle Ginestre – Italia, Goce Delcev – Macedonia, Szkola Podstawowa Im. Tadeusza Kosciuszki W Gosjku – Polonia, Emine Sapmaz Ilkokulu – Turcia.

            După cum spune și titlul proiectului, obiectivul principal este dezvoltarea abilităților de gândire critică. Întâlnirile din cadrul proiectului se desfășoară sub formă de “dezbateri” după modelul dezbaterilor din Parlamentul European (tabere pro și contra, mediator, timing, etc.) pe teme de actualitate: Educația-un drept sau o datorie, Drepturile refugiaților, Drepturile copiilor, Drepturile femeilor și egalitatea pe piața muncii etc. Participanții la acest proiect sunt încurajați să își dezvolte abilități mai puțin reprezentate la școală în învățământul formal: gândirea liberă, susținerea unui punct de vedere, analiza unui discurs, construirea unei argumentații logice, dezvoltarea toleranței și a spiritului civic.

            Fiecare întâlnire de proiect presupune formarea unor echipe naționale de elevi și cadre didactice care vor participa la dezbateri. Pe lângă temele alocate întâlnirii, elevii mai susțin și alte dezbateri adaptate vârstei și intereselor lor: egalitatea dintre băieți și fete la școală, drepturi salariale egale pentru bărbați și femei, etc. Echipele primesc un rol (pro sau contra) și elaborează argumente care să susțină punctul de vedere. La dezbaterea finală, fiecare membru al echipei își susține punctul de vedere, încercând, în același timp, să fie convingător.

            Structura dezbaterii: 2 echipe formate din 3 membri fiecare, un juriu format tot din 3 persoane, o persoană responsabilă cu cronometru (limita de timp a discursului).

            La primele întâlniri, elevii solicitau ajutorul profesorilor îndrumători în redactarea argumentelor dar, în timp, au cerut acest ajutor din ce în ce mai puțin, devenind încrezători în capacitatea lor de a judeca și de a se exprima.

            Strategiile didactice aplicate în acest proiect care promovează dezvoltarea gândirii critice:

Elevul – exprimă puncte de vedere proprii, realizează schimb de idei cu ceilalți, pune întrebări pentru a înțelege, cooperează, argumentează;

Profesorul – Organizează, facilitează și moderează activitatea, ajută elevii să înțeleagă

Modul de realizare a activității – Experiența proprie, documentare, colaborare, confruntare

Evaluarea – măsurarea calitativă a capacității de argumentare (verbal, gestică, mimică, tonalitate, etc.)

Abilitățile care ne sunt necesare pentru a fi în măsură să gândim critic sunt variate și includ observarea, analiza, interpretarea, reflectarea, evaluarea, deducția, explicația, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor. Mai precis trebuie să fim capabili să:

  • Ne gândim la tema abordată într-un mod obiectiv și critic.
  • Identificăm diferite argumente care există în legătură cu tema dată;
  • Construim un punct de vedere argumentat
  • Evaluăm punctul de vedere pentru a determina cât de puternic sau valid este.
  • Recunoaștem puncte slabe sau puncte negative în dovezi sau argumente.

Dezbaterea a fost propusă, ca metodă de lucru cu elevii în școală, în cadrul orelor de dirigenție dar și la învățământul primar. Peste 50 de cadre didactice au organizat cel puțin o oră după modelul dezbaterilor din proiect, menționând faptul că elevii au fost încântați de această metodă de lucru.   

Iată cum un proiect european contribuie la dezvoltarea gândirii critice. Dar valoarea proiectului este mult mai mare! Valoarea acestui proiect stă în tinerii care participă, pentru că toate activitățile și contactul cu alte culturi și tineri de vârsta lor din alte țări le deschid orizontul. De asemenea, școala câștigă informații, experiență, conexiuni cu școlile din alte țări, dar și o imagine mai bună în comunitatea locală și regională.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *