ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



EFECTELE POLUĂRII ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

prof. Daniela - Ioana  Andrei

 Școala Gimnazială Cărpiniș, Crasna, Gorj

Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor componente străine, numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin natura lor, prin concentrația în care se găsesc și prin timpul cât acționează, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972).

Privită istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungand astazi una dintre importantele preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii, ale statelor si guvernelor, ale intregii populatii a pamantului. Aceasta, pentru ca primejdia reprezentata de poluare a crescut si creste neincetat, impunand masuri urgente pe plan national si international, in spiritul ideilor pentru combaterea poluarii. 

Sursele care produc poluarea mediului pot fi naturale (eruptiile vulcanice, furtunile de praf, incendiile naturale ale padurilor si altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substante organice)sau antropice (surse industriale - 20-25%, surse casnice - 50-60%, mijloacele de transport-20-25%).

Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi exercitand influente negative asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de ramanere in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani.

Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele , care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate.

Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum si cenusa, care se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic.  Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului.

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala.

Procesele de productie industriala si productia de energie sunt principalele surse ale poluarii atmosferice dar la acestea putem adauga orice arderi din care rezulta substante poluante. Gazele   rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sanatatii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum si ploi acide ce distrug padurile.

Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de mare in totalitatea poluantilor care exista in atmosfera. Sursele generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi. O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.). Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce mai mare printre poluantii devastatori.

Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii atunci când omul a cucerit întreg spaţiul Terrei prielnic vieţii. Acum, bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură, încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele condiţii esenţiale existenţei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otrăvire. Se deduce astfel, posibilitatea ca viitorul omenirii să fie pus sub semnul întrebării, dacă bineînţeles, nu se iau măsuri energice de protecţie a planetei. Omul a înţeles că face şi el parte din natură, că Terra şi resursele ei sunt limitate, că această planetă funcţionează ca un sistem şi că dereglările produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru un întreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunţa însă la ritmurile înalte ale dezvoltării economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu menţinerea unei bune calităţi a mediului, este exploatarea acestuia în aşa fel încât să se poată regenera şi conserva în permenenţă.

Pentru a cunoaşte modul de funcţionare al acestui sistem din care facem şi noi parte este esenţial ca omul să fie educat în spiritul respectului pentru tot ce îl înconjoară, pentru ca el să devină conştient de faptul că nu este stăpânul naturii, ci parte a ei.

Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. Cu timpul motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Începând din 1970 au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea apelor, a aerului şi solului. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil fată de natură. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este atât individuală, dar mai ales colectivă: protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin reciproc pe plan local, judeţean, naţional şi mai ales internaţional. Construind fabrici şi uzine, dezvoltând oraşele şi transporturile, defrişând pădurile pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele agricole, aruncând nepăsători în apă şi în aer cantităţi mari de deşeuri toxice, omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, aşa încât, uneori, şi-a pus în pericol însăşi viaţa lui. În asemenea situaţii, fiinţa umană s-a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe care l-a produs şi să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, pentru menţinerea în natură a unui echilibru normal între toţi factorii care compun mediul. Permanent, factorii de mediu – apa, aerul, solul – sunt supuşi agresiunii activităţilor umane. Înrăutăţirea progresivă a calităţii acestora determină implicaţii de ordin social cu repercusiuni asupra calităţii vieţii.

Locuim într-o țară în care ne putem bucura de multe locuri superbe, de la castele până la păduri verzi și răcoroase, de la lacuri mici până la Marea Neagră. Însă această frumusețe, deseori ne este furată de sticla de plastic ce-a fost aruncată pe malul unui râu, sau de grămezile de gunoi împrăștiate de-a lungul unei poiene. Fericirea descoperirii unui loc nou, se poate transforma în dezamăgire, căci printre flori și iarbă se ascund pungi și sticle, doze de suc și chiștoace.

Amprenta ecologică (Ecological Footprint) măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra naturii. Este un instrument care servește la calcularea suprafeței necesare unui individ pentru a-și asigura modul său de viață. Amprenta ecologică este exprimată în „hectare globale” (gha). Conform „Raportului Planetei Vii” al Fondului Mondial pentru Sănătate (WWF), amprenta ecologică de persoană este de 2,8 gha. Din păcate, viteza cu care consumăm resursele naturale a depășit rata de autoînnoire a naturii.


Astăzi, umanitatea folosește echivalentul a 1,3 planete pentru a furniza resursele de care avem nevoie și pentru a absorbi deșeurile pe care le producem. Aceasta înseamnă că Pământul are nevoie de 1 an și 4 luni pentru a regenera ceea ce folosim într-un an.

         Reciclarea este utila pentru pastrarea mediului in care traim sanatos si cat mai putin poluat si intoxicat.

Reciclarea materialelor si a deseurilor in schimbul depozitarii si incinerarii acestora reduce volumul dioxidului de carbon, dar si a oxidului de azot. 

Unele lucruri precum uleiul sau bateriile sunt foarte toxice pentru mediu si pot contamina alimentele sau polua apa. 

Prin utilizarea deseurilor intr-un mod constructiv, putem reduce incet dimensiunea gropilor de gunoi. Asta inseamna mai putine deseuri periculoase in natura, mai putini poluanti eliberati in aer si o cantitate mai mica de emisii de gaze cu efect de sera in atmosfera ce sunt principalele responsabile de incalzirea globala.

Reciclarea previne pierderea biodiversitatii, ecosistemelor si padurilor tropicale. Eroziunea solului si poluarea apei vor fi reduse, care la randul lor vor proteja plantele si animalele native sa supravietuiasca in paduri. Despadurirea, care este in crestere in aceste zile, se va reduce semnificativ daca reciclarea este luata in serios de majoritatea oamenilor.

Reciclarea reprezinta un proces de reutilizare a materialelor produselor uzate, in vederea transformarii lor pentru a crea altele, fara a utiliza materii prime noi care devin din ce in ce mai greu de gasit. Astfel conservam resursele neregenerabile natural si independent. Crestem materia secundara reducand cantitatea deseurilor!

Transformam obiectele deja existente in produse noi si ajutam generatiile urmatoare sa aiba acces la resursele naturale asa cum avem si noi.

Reciclarea materialelor si a deseurilor reduce semnificativ consumul de energie necesar pentru a produce un material nou. 

O economie puternica este una eficienta in natura. Atunci cand pet-ul, doza, sicla, hartia si cartonul, plasticul si metalul sunt colectate separat si reciclate, se transforma din produse fara valoare economica intr-o adevarata resursa!

Utilizarea mai multor produse de reciclare a stimulat oamenii catre mai multe tehnologii ecologice. Utilizarea surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solara, eoliana, geotermala este in crestere, ceea ce a contribuit la conservarea energiei si la reducerea poluarii.

Bibliografie:

1.Constantin Munteanu, Mioara Dumitrascu, Alexandru Iliuta(2011), Ecologie Şi Protecția Calitãții  Mediului,  Editura Balneara, Bucureşti

2.European Commission (2019), A European Green Deal: https://ec.europa.eu/info/index_en 

3.Global Footprint Network, https://data.footprintnetwork.org/?_ga=2.3365552.1235530173 .1619099321-243279888.16178199  88#/

4.Global Footprint Network, https://data.footprintnetwork.org/?_ga=2.3365552.1235530173.16 190993211243279888.1617819988#/co untryTrends?cn=5001&type=BCpc,EFCpc

 5.OECD (2020 - 1), OECD Economic Outlook, Volume 2020 Issue 1: Preliminary version, OECD Publishing,Paris,https://www.oecd-ilibrary.org/economics/oecd-economic-outlook/volume2020 /issue10d1d 1e2e-en

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *