ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



Plan de reziliență – Bullying

Prof. itinerant și de sprijin Ariciu Anita Constantina

                                                    CSEI Vălenii de Munte, Prahova

          Copiii nu sunt scutiți de stres. De la agresiunile colegilor mai puternici la abuzul emoțional din partea profesorilor, formele de violență la care sunt supuși nu sunt neglijabile. 

         În  mediul școlar copiii noștri se întâlnesc cu diverse forme de violență, de la variantele brute ce implică lovituri fizice, limbaj vulgar, umilire în public, până la variante mai subtile, mai sofisticate, dar la fel de nocive, de tipul bullying.

Studiu de caz :

           Alexandra are 12 ani, este elevă în clasa a VI-a și îi place să învețe foarte mult, fiind prima din clasă chiar dacă părinți ei sunt despărțiți și nu are o condiție materială tocmai bună (rămânând în grija mamei care nu are un serviciu stabil). În fiecare zi, rebela clasei a cărei părinți sunt înstăriți, alături de vreo 5-6 colegi, râd de ea, o numesc tocilară, săracă, că nu se ridică la nivelul lor și că ar trebui să plece din această clasă pentru că  nu este loc  pentru ea, fiind folosită numai ca furnizor de teme. Alexandra nu știe cum să scape și ce să mai facă, îi este frică dar în același timp rușine să povestească cuiva despre aceste incidente considerându-se neimportantă și trăind mereu cu impresia că o  va înfuria mai tare pe fată. Copila devine din ce în ce mai izolată, neatentă la ore, fără chef de învățat și plânge zilnic pe ascuns observând atitudinea ignorantă a unora dintre cadrele didactice când astfel de episoade se întâmplă în preajma lor. Singura soluție pe care o vede în acel moment este abandonul școlar și fuga de acasă. Fata preferă să nu mai vină la școală și se refugiază în vechea casă a bunici ei din partea tatălui, învățând și citind toată ziua.  După  două  zile de căutări este găsit și adusă acasă teafără.

Astfel, situația de bullying iese la suprafață.

(Menționez că această poveste este pur fictivă, însă este inspirată din conjuncturi și situații la care am fost martoră)

1. Scopul planului

          Planul de față își propune stoparea fenomenului de bullying prin informarea, conștientizarea și elaborarea strategiilor de acțiune în vederea preveniri acestuia.

        Pentru a aborda corect cazul prezentat trebuie înainte de toate să conștientizăm ce înseamnă ,,bullying’’ și ce consecințe poate avea acest fenomen pe termen lung și scurt  asupra unui școlar.

           Bullyingul este ,,un comportament care intenționează să facă rău sau să deranjeze, care apare în mod repetat de-a lungul timpului și are drept caracteristică un dezechilibru de putere, în sensul că o persoană sau un grup de persoane mai puternice vor ataca o persoană sau un grup de persoane mai slabe.’’ ( D.R.Coy,2001). În urma acestei definiți putem susține că  cazul abordat prezintă fenomenul de bullying și trebuie luate măsurile potrivite.

         Un alt criteriu de care trebuie să ținem cont la acest tip de agresiune îl reprezintă expunerea prelungită și repetată a victimei la stres cât și actorii care sunt prezenți la acest tip de fenomen.

          Observând și înțelegând complexitatea fenomenului este necesar abordarea și rezolvarea acestei situați prin dezvoltarea unui plan de reziliență pentru victimă, consiliere pentru agresor cât și pentru părțile implicate, acționând la nivelul tuturor factorilor.

2. Obiectivul planului

          Un prim pas în rezolvarea conflictului și realizarea planului de intervenție îl reprezintă  explicația comportamentului agresorului. Pe de o parte învățarea unui model agresiv de comportament are legătură cu expunere necenzurată și precoce la media, această situație explică parțial diversificarea formelor de violență la această vârstă precoce dar acestea se manifestă în repertoriul comportamental. Pe de altă parte psihologi explică prin teoriile agresivității că un comportament agresiv este un răspuns dur la frustrare internă mai exact la  o nemulțumire față de propria persoană. Dar nu putem uita că un comportamentul, atât în cele bune, cât și în cele rele poate fi învățat. Adulții semnificativi din viața oricărui copil           (părinți și educatori) rămân primele modele ale căror comportamente vor fi imitate și preluate de copil. Acesta va învăța să lovească după ce va primi prima palmă de la părintele său, va învăța să umilească după ce va fi rușinat în fața clasei și a colegilor săi, va învăța să înjure în trafic, în dreapta tatălui etc, iar ulterior gașca va avea un rol hotărâtor în stabilizarea acestor comportamente atât în mod pozitiv sau negativ.

           Al doilea pas îl reprezintă modul în care reacționează victimele acestui fenomen, de la: deteriorarea stimei de sine, izolare socială, depresie, tulburări de anxietate, refuz școlar, tulburări ale comportamentului alimentar, tulburări de somn, probleme de comportament până la tulburare de stres posttraumatic și dezvoltare la  de comportamente agresive.

        În concluzie obiectivul acestui plan de reziliență este creionarea cazului pornind de la aspectele prezentate mai sus și implementarea măsurilor de combatere.

         Pentru acest lucru se vor lua în calcul :

  • discuții pe tema acestui conflict atât cu părinți victimei cât și cu părinți agresorului pentru diminuarea conflictului;
  • discuții între agresor și victimă favorizând exprimarea nemulțumirilor dar și al aprecierilor căutând cauza declanșări conflictului;
  • discuții cu toți actori implicați care au luat parte la acest conflict, atât ca participanți sau ca spectatori pentru a se conștientiza influențele și consecințele acestui fenomen.

3. Plan de dezvoltare a rezilienței

  • Profilul persoanei pentru care se proiectează planul de reziliență

         Alexandra este un copil de 12 ani ce a ales să abandoneze școala și să fugă de acasă pentru a rezolva conflictul. Mediul familial din care provine ea este unul sărac, presărat cu relații deosebit de încordate între părinți, care au culminat cu un recent divorț, aceasta rămânând cu mama. Ea are o stimă de sine foarte scăzută, datorită complexelor nu are prieteni, are mari probleme în comunicarea și exprimarea emoțiilor.

  • Tipul de mesaje și canalul folosit

            În mod indirect în timpul realizări planului de reziliență pentru cel agresat se transmite un mesaj de alarmă că trebuie realizat un plan de reziliență și pentru cel care agresează, cu scopul de a limita nevoia de a provoca suferință prin intimidare și de scădere a șanselor ca acest comportament să se repete.

        Pentru a nu afecta și mai rău stima de sine a ambelor părți se cere renunțarea la termeni precum : ,,victimă’’‚ și ,,agresor/ vinovat’’  în denumirea părților implicate în acest conflict și înlocuirea lor cu : ,, cel/cea  agresat/ă’’  și ,, cel/ cea care agresează’’.

  • Axa tehnicile și strategiile de management prin reziliență ce vor fi utilizate

      ܈Școala devine primul spațiu potrivit pentru desfășurarea programelor de prevenție a fenomenului bullying  după cum urmează :

        Pe termen  scurt, este necesară reintegrarea Alexandrei în clasă având susținerea cadrelor didactice și a părinților prin participarea activă la diverse activități atât școlare cât și extrașcolare.

        Pe  termen mediu se va focusa atenția pe diminuarea sentimentului de rușine și teamă  în exprimarea  emoțiilor cu ajutorul  consilierului.

        Iar pe termen lung se va lucra asupra stimei de sine pentru ca Alexandra să își recâștige sentimentul de valoare și de încredere atât în propria persoană cât și  în  persoanele cu care intră în contact.

  • Acțiunile centrate pe subiect

         Înlesnirea integrării în grup se realizează prin legarea unor prietenii care este primul pas pentru a crește încrederea în sine și pentru a diminua sentimentul de teamă. Grupul de prieteni v-a deveni grupul de suport și refugiu al fetei. Pentru ca grupul de prieteni al fetei să fie omogen și bine închegat consilierul va interveni pentru a găsi persoane din colectivul școlii care rezonează cu personalitatea fetei pentru a întări sentimentul de siguranță și apartenență . Dar se poate folosi și  Programul Steps to Respect (Pașii Respectului) (2005) care este structurat pe două componente: (a)crearea comunității pozitive în școală; (b) formarea competențelor sociale ܈și emoționale ale elevilor, având un dublu focus – bullying și prietenie, iar pentru Alexandra focusul este pe dezvoltarea competențelor de formare și menținere a prieteniilor, precum și să: recunoască, reziste, raporteze comportamentele de tip bullying.

       Parcurgerea drumului de către copil de la comunicare la izolare se realizează foarte rapid și ușor de aceea  dezvoltarea abilităților sociale este un aspect foarte important în gestionarea acestei situați. Fox and Boulton (2005) considerau că victimele bullyingului sunt percepute de colegii lor ca fiind timide, non asertive și speriate, iar pentru acest fapt, aceștia au creat programul de Dezvoltare a Competențelor Sociale (Social Skills Training-SST) ce are drept scop învățarea copiilor să folosească diferite tehnici verbale, cum să transforme gândirea negativă în gândire pozitivă și cum să rezolve situații sociale dificile, focusându-se pe creșterea abilităților sociale dar și a stimei de sine.

 Acest program poate fi folosit și în cazul Alexandrei dar în același timp  consilierul poate folosi diverse jocuri/programe  ce pot dezvolta abilitățile sociale ale fetei pentru a o ajuta să se exprime și să se integreze mai bine ca de exemplu :

  • Programul anti-bullying dezvoltat de psihologul norvegian Dan Olweus (2002), construit pe patru principii - cheie oferind fetei (Alexandrei) un trening de dezvoltare a abilităților de gestionare a situațiilor viitoare de expunere la comportamente agresive, program ce poate fi folosit și pentru cel care agresează dar privind alt aspect;
  • Jocul Peacetown, de Eric Terry prin care fata (Alexandra) poate conștientiza când să ceară ajutorul unui adult și să dobândească abilități de rezolvare a conflictelor.

      Pentru realizarea acestor aspecte consilierul este pilonul principal în integrarea Alexandrei într-un grup de prieteni și învățarea abilităților sociale și de exprimare a emoțiilor  atât  pentru ca acest grup să funcționeze optim dar în același timp să știe când să se retragă dintr-un grup și cum să reacționeze dacă fenomenul de bullying va mai apărea.

       În cazul creșteri stimei de sine a fetei este esențială colaborarea consilier – profesor – părinte pentru a cunoaște foarte bine copilul cât și mediul lui de dezvoltare emoțională, dezvoltând metode optime de comunica eficiente pe diferite teme (iubire, prietenie, familie, reușite) atât în cadrul școlii cât și acasă , descoperindu-se dacă scăderea stimei de sine a apărut înainte de bullying sau după acest incident, dar în același timp este încurajată, lăudată pentru a facilita integrarea în clasa de elevi.

       Consider că cele prezentate mai sus pot fi folosite într-o situație de bullying atât pentru  tratare cât și pentru prevenire, dar ca acest aspect să fie realizabil trebuie avut în vedere  consilierea atât  a celui  agresat cât și a celui  care agresează.

Un exemplu de program care  poate fi folosit în acest context este :

    Modelul Win-Win Classroom (Clasa câștig –câștig) propus de Jane Bluestein (2008)

          Una din strategiile acestui program este construirea responsabilității elevilor și  diminuarea luptei pentru putere în dezamorsarea conflictului și opoziției.

Bibliografie :

        Dobre, I. L., & Enăchescu, E. CYBER BULLYING–O PROBLEMĂ MAJORĂ FAVORIZATĂ DE UN CADRU LEGISLATIV DEFICITAR.

      Essays, UK. (2018). Treatment interventions for the victim of bullying. Citit la https://www.ukessays.com/essays/psychology/treatment-interventions-for-the-victim-of-bullying-psychology-essay.php?vref=1

       Hangan, A. I. (2011). Victimele şi agresorii în cadrul şcolii. Revista de Asistenţă Socială, (2), 151-164.

      Pavlenko, L., & Rusu, C. (2019). Fenomenul bullying în școală. În Învăţământ superior: tradiţii, valori, perspective (Vol. 2, pp. 143-147).

      Turchina, T. (2018). Programe de prevenire a fenomenului bullying. În Integrare prin cercetare si inovare. Științe sociale (pp. 244-248).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *