ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ ÎN EDUCAȚIE – Profesionalizarea în Educația Incluzivă – o șansă la o educație de calitate pentru toți

Autor: Profesor itinerant și de sprijin Ariciu Anita Constantina

CSEI Vălenii de Munte, Prahova

Prezentarea  politici educaționale

  1. Formularea problemei  și  denumirea politicii publice

   Denumirea politici : 

                   Profesionalizarea în  Educația Incluzivă  – o șansă la o educație de calitate pentru toți

    Formularea problemei :

                 Paradigma educației incluzive a fost lansată în lume în anii‚’90 ai secolului trecut pentru a depăși abordarea educației integrate, care s-a dovedit îngustă și insuficientă în asigurarea dreptului la educație pentru toți copiii și oameni.

                 Deși nu este formulat explicit , spiritul incluziunii educaționale este ratificat și de România încă din anul 1990.

Problema educației incluzive  în România, ca șansă la educație pentru toți , necesită o abordare amplă care va include formarea continuă a profesioniștilor dar și antrenarea părinților ca parteneri în educație pentru a răspunde nevoilor unei diversități mai mari de copii și anume copiii cu dizabilități, cu nevoi speciale pornind încă din învățământul preșcolar.

Realizarea unui sistem coerent de educație incluzivă pentru copiii cu cerințe educaționale din România este o necesitate la nivel mondial și național pentru combaterea discriminării și creare unei comunități primitoare care să ofere accesul tuturor la educație.

Investiția în educația incluzivă este cea mai rentabilă investiție în educație deoarece poate să răspundă cu flexibilitate la situațiile și nevoile tuturor elevilor.

Pe toate planurile se cunoaște faptul că cu cât intervenția este mai timpurie cu atât  remedierea este mai mare și cu cât intervenția se produce mai târziu cu atât prognosticul poate fi nefavorabil.

  • Formarea continuă a profesioniștilor

          Un sistem educațional și de formare orientat spre viitor și echitabil are puterea de a    transforma viețile – iar transformarea începe cu individul și se transferă spre exterior: către familie ,comunitate, societate.

            În România cadrul legislativ prevede dreptul copiilor cu cerințe educaționale speciale  de integrare în școala de masă. Legea învățământului din 1995  consideră învățământul special ca parte integrantă a sistemului național de educație și  învățământ și conține prevederi referitoare la dreptul și accesul efectiv al copiilor cu CES la educație școlară în comunitate. La nivelul României sunt 742.353 ( 3,63%) persoane cu dizabilități,dintre care 63.300 copii. Pentru a se realiza acest lucru copii sunt sprijiniți de profesorii itineranți special formați pentru a lucra adaptând curricula școlară la nivelul aptitudinilor pe care le are fiecare copil cu dizabilități iar pentru acest lucru profesori au nevoi de formare inițială cât și de formare continuă în vedere atingerii scopului fundamental al integrării educaționale, profesionale și sociale a copiilor cu nevoi speciale și în vederea adaptării la viața comunități.

  • Parteneriatul familiilor pentru educația incluzivă

          Dorința părinților de aș vedea copiii incluși pe deplin îi împinge pe unii dintre ei să devină aliați cadrelor didactice cât și aliați propriilor copii iar ceilalți rămân la stadiul de vinovăție, neacceptare lăsând totul în grija profesorilor și terapeuților.Dimensiunile educației incluzive au în vedere o politică de abordare a diversității umane și sociale, dar educația incluzivă nu completează o altă viziune, ci este o abordare complexă, nouă, care își propune să schimbe atitudinile pornind de la valorile pozitive ale individualității, educației și societății.

Prevederi legale în ceea ce priveşte educația incluzivă : În România, în acest domeniu există un număr delegi pentru dreptul copiilor cu nevoi educaționale  speciale.

  • Legea 221/2010 reiterează importanța de a promova, proteja și asigura exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități și de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă.
  • Conform Constituției României și Legii învățământului nr.84/1995, toți cetățenii români au drept egal la educație, la toate nivelurile și toate formele, indiferent de: gen, rasă, naționalitate, religie sau afiliere politică și indiferent de statutul social sau economic. Tot potrivit Constituției României persoanele cu dizabilități se bucură de protecție specială,statul fiind cel care asigură realizarea unei politici naționale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învățământ, de instruire și integrare va persoanelor cu dizabilități.

Concluzii :

      Educația incluzivă este crucială pentru ridicarea tuturor barierelor în învățare și la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare.

  • Scop

       Îmbunătățirea calității sistemului de educație prin orientarea sistemelor de învățământ, pregătirea personalului didactic și regândirea strategiilor educaționale pentru copii cu cerințe educaționale speciale astfel încât aceștia să fie mai bine pregătiți să participe la viața socială și economică.

  • Obiective

Trecerea de la integrare la incluziune vizează ,pe termen lung ;

  • Creșterea accesului în învățământ de masă prin oferirea de servicii psihopedagogice, psihopedagogice și de consiliere copiilor cu nevoi speciale;
  • Asigurarea accesului egal la o educație de calitate a tuturor copiilor;
  • Definirea profilului profesorului de sprijin/itinerant care facilitează un proces educațional incluziv;
  • Îmbunătățirea calității educației incluzive prin formare continuă a profesorilor;
  • Realizarea unui program de formare continuă  a profesorilor itineranți/ de sprijin din școala de masă în domeniul lucrului cu copii cu dizabilități și/sau CES.
  • Beneficiari
  • Beneficiari direcți : profesori ,copii, părinți/familii
  • Beneficiari indirecți și categorii afectate de implementarea politicii (comunități locale, școli )
  • Variante de soluționare

Varianta 

         Modelarea și instituirea unui sistem educațional de formare stabil , deschis inovării, care să răspundă nevoilor tuturor elevilor aflați în dificultate prin formarea de cadre didactice competente.

Impactul

       Definirea și conștientizarea educației incluzive în legislația românească va da posibilitate autorităților să investească fonduri spre această zonă pe termen lung , care va conduce la schimbarea mentalităților prin diminuarea discriminări, la cultivarea stări de bine, la punerea bazelor pentru  învățarea autentică centrată pe nevoile copilului.

  • Analiza beneficiarilor

      Pregătirea  profesională a cadrelor didactice va influența într-un mod direct creșterea calității educației pentru copii cu cerințe educaționale speciale.

  •  Plan de acțiune

                         Consider că aplicarea acestei politici educaționale se poate realiza astfel: fiecare cadru didactic specializat trebuie să participe la cercuri, schimb de experiență, cursuri de formare continuă  pentru a facilita cu ajutorul părinților și a cadrelor didactice de clasă acceptarea diversități și adaptarea modalităților  de predare și evaluare prin prezența planului de intervenție personalizat în funcție de nevoile copilului și așteptările  societăți tehnologizate de astăzi. Așa că profesorul itinerant/de sprijin care este cel care intervine în mod direct în integrarea copiilor cu dizabilități sau cu CES, profesori de la clasă și părinți pot forma o echipă bună ,iar după un anumit timp, după ce copiii sunt incluși să se observe o îmbunătățire în educația acestor  trecându-se  de la integrare la incluziune.

  • Monitorizare și evaluare

                       Aceste  modalități de formare continuă dau impresia că se pot realiza ușor, însă implică timp și responsabilități. Lucrând cu copiii învățarea trebuie să fie una bine organizată, corectă și proiectată din toate punctele de vedere.

                   Evaluarea se va realiza prin inspecții la casă, astfel se poate valorifica și totodată observa dacă copilul cu dizabilități sau cu CES, prezintă progrese în urma procesului de formare  continuă a profesorului de sprijin/itinerant.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *