ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



METODE MODERNE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: OLTEANU-ROTARU ADELINA

Procesul activităţilor cu caracter instructiv-educativ din grădiniţa de copii reprezintă un proces de învăţare, în cadrul căruia strategiile didactice sunt determinate de modul specific al preşcolarului de a percepe lumea . Didactica învăţământului preşcolar se recunoaşte ca o teorie ştiiţifică descriptivă şi prescriptivă care să îndrume activitatea educatorului. Această ştiinţă pune în valoare viziunea sistematică sau de ansamblu asupra procesului de învăţământ preşcolar, precizându-i clar obiectivele, conţinutul, principiile, metodele, formele de organizare şi de desfăşurare, modalităţile de evaluare.

Privind gama largă de activităţi desfăşurate în grădiniţă şi nevoia copilului de a acţiona în mod specific în fiecare gen de activitate, din didactica generală a învăţământului preşcolar s-au desprins metodicile (metodica jocului, metodica activităţilor matematice, dezvoltarea comunicării, cunoaşterea mediului, metodica activităţilor de educaţie muzicală, metodica activităţilor de educaţie fizică, de educaţie estetică, morală, a activităţilor practice, etc.).

În abordarea muncii cu preşcolarii, importanţa majoră constă în alegerea strategiilor de educare intelectuală, morală, civică, conforme cu vârsta copiilor. Educaţia intelectuală, componentă integrată a dezvoltării armonioase, dobândeşte în grădiniţă o importanţă deosebită deoarece acum se produce începutul deschiderii copilului spre cunoştere, pentru adaptarea la condiţiile de viaţă prin constituirea reacţiilor adecvate la stimulii externi şi interni. Realizarea unui proces de învăţare dirijată preponderent prin joc şi bazându-se pe curiozitatea vie şi pe spiritul de imitaţie al copilului ajută dezvoltarea gradată a intelectului şi oferă posibilitatea de exprimare a conţinutului gândirii prin intermediul limbajului. În concepţia modernă, învăţarea dirijată se împleteşte cu învăţarea spontană, ambele forme impulsionând dezvoltarea inteligenţei şi socializarea. Putem spune că, activitatea este elementul de bază în educaţia intelectuală a preşcolarului, ea oferind prilejul dobândirii experienţei cognitive şi stimulării iniţiativei personale. În procesul de învăţare copiii sunt implicaţi folosind metode de învăţare activă prin aplicarea în diferite situaţii de învăţare ceea ce au învăţat. Metodele moderne des întâlnite în procesul instructiv educativ în funcţie de obiectivele urmărite la fiecare activitate sunt:

  • Bula dublă: este o metodă de predare-învăţare, uşor de aplicat, care grupează asemănările şi deosebirile dintre două obiecte, fenomene, etc.. Se reprezintă grafic prin două cercuri în care se aşează câte o imagine ce denumeşte subiectul abordat. De cele două cercuri mari se află relaţionate prin linii alte cercuri mici situate între cele mari în care sunt specificate asemănările, iar în cercurile exterioare se specifică particulalarităţile, caracteristicile fiecărui termen. (Ex: DLC- Educarea limbajului ,,Ce ştim despre anotimpuri?” -convorbire- în cercurile mari sunt aşezate imagini reprezentative despre anotimpul toamna şi iarna. Caracteristicele anotimpurilor se vor completa în cercurile exterioare iar asemănările existente au fost ataşate în cercurile din mijloc.

Această metodă activează toţi copiii la activitate şi le dezvoltă independenţa de gândire, comunicarea, creativitatea şi în încurajează să ia decizii corecte dar să şi argumenteze deciziile luate.

  • Brainstormingul: metodă cunoscută şi sub numele ,,furtună în creier”, este o metodă folosită pentru stimularea copiilor în găsirea mai multor idei pentru soluţionarea unor probleme. Se poate utiliza în activităţile de Educarea limbajului unde copiii îşi dau frâu liber imaginaţiei prin crearea povestirilor ce au la bază un tablou sau un şir de imagini. Acestă metodă de poate utiliza şi în cadrul activităţilor: lectură după imagini, convorbire sau joc didactic. Specific acestei metode este dezvoltarea capacităţii creatoare, a imaginaţiei şi expresivităţii limbajului oral.
  • Explozia stelară: o metodă întâlnită în activităţile de convorbile, memorizări, povestiri, etc.. Este o metodă relaxantă pentru copii în care este stimulată creativitatea în obţinerea răspunsurilor corecte la întrebările adresate. Materialul didactic constă într-o stea mare, cinci stele mici de culoare galbenă, cinci sageţi şi jetoane. Pe steaua mare se va aşeza o imagine caracteristică temei abordate, cele cinci întrebări sunt notate pe cele cinci steluţe galbene: CE? CINE? UNDE? CÂND? DE CE? Preşcolarii vor alcătui propoziţii pe baza conţinutului unor imagini şi nu în ultimul rând vor rezolva problemele prin găsirea răspunsurilor la întrebările adresate. Prin utilizarea acestei metode se va urmări dezvoltarea potenţialului creativ, exersarea capacităţii preşcolarilor de a alcătui propoziţii interogative, familiarizarea acestora cu strategia elaborării de întrebări.

Pedogogia Waldorf scoate în evidenţă preţuirea integriţăţii copilului în realitatea socială şi conducerea acestuia spre o libertate a individualităţii. După Steiner, calitatea supremă a omului este libertatea, voinţa liberă, adică liber albitru. De aceea educaţia este chemată să-i ajute pe copii să devină ei înşişi, să-şi găsescă drumul spre interior. Prin educaţie trebuie să permitem personalităţii copilului să se dezvolte liber, înlăturând toate obstacolele.

Educatorul este agentul principal al actului de predare-învăţare, factorul activ care declaşează şi întreţine interesul, curiozitatea şi dorinţa preşcolarilor pentru activitatea de învăţare, un observator sensibil al comportamentului copiilor, un îndrumător persuasiv şi un sfătuitor, un prieten şi confident, uneori un substituit al părinţilor, dar şi un model, un exemplu pozitiv pentru copii.

Diversificarea stategiilor de predare-învăţare-evaluare pune accent pe metodele activ-participative, care încurajează preşcolarul în a explora şi a deveni independent. Proiectarea didactică trebuie să corespundă diferenţelor individuale în ceea ce priveşte interesele, abilităţile şi capacităţile copilului. Aceste diferenţe trebuie luate în considerare în proiectarea activităţilor, care trebuie să dezvolte la copil stima de sine şi un sentiment pozitiv faţă de învăţare. În acelaşi timp, predarea trebuie să ia în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a copilului, pentru a adapta corect sarcinile de învăţare.

 Jocul didactic este forma fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi forma de învăţare cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului. Jocul este forma cea mai natural de învăţare, cadru potrivit pentru învăţare activă, participativă, stimulând iniţiativa şi creativitatea copilului. Elementele de joc cuprinse în proiectarea didactică: descoperirea, aşteptarea, întrecerea, simularea, ghicirea, surpriza vor asigura mobilizarea efortului propriu în soluţionarea unei sarcini, stimulând puterea de investigaţii, de interes neîntrerupt. Un bun observator al jocului copilului poate obţine informaţii preţioase pe care le poate utiliza ulterior în activităţile de învăţare structurate.

O componentă esenţială  procesului instrutiv-educativ este evaluarea care are ca scop cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate, în vederea corectării, optimizării, organizării şi interpretării rezultatelor obţinute prin instrumentele de evaluare. Evaluarea trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup. Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie, educatorul poate aprecia şi nota orice contribuţie pozitivă, implicarea acestuia în procesul intructiv-educativ, de interesele şi preocupările sale.

Scopurile educaţiei preşcolare sunt orientate spre întregirea şi accelerarea formării unor capacităţi ce conturează personalitatea, în raport cu specificul vârstei cronologice şi individuale, urmărind deschiderea orizontului cultural şi pregătirea pentru şcoală.

Bibliografie:

1. Breben,S.,Goncea,E.,Raiu,G.,Fulga,M.,(2002).Metode interactive de grup-ghid metodic.Editura Arves

2.Ezechil,L.,Radu, I.,(2008).Pedagogie -fundamente teoretice.Bucureşti:Editura V&I Integral;

3.Kolumbus, E.,S.,(2008).Didactică preşcolară. Bucureşti:Editura V&I Integral;

4.Păişi,L.,Tudor,S.,Stan, M.,(2009). A deveni şi a fi un bun educator.Piteşti:Editura Universităţii;

5.Preda, V.,(2010).Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.Craiova:Editura Sitech;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *