ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



AUTOPORTRET RAPORTAT LA RELAȚIA MANAGER VS LEADER

Prof. MUREȘAN VIOLETA IOANA

Grădinița cu Program Prelungit  “Neghiniță” Cluj-Napoca

In fiecare provocare profesională am identificat oportunităti pentru inovare și pentru perfectionare profesională si personală dar niciodată nu mi-am prezentat rolul pe care il am in organizație altfel decat printr-un CV sau un raport de activitate. O dezbatere in cadrul unui curs cu tema ,,Manager versus  lider’’ s-a încheiat cu o temă pentru fiecare cursant, respectiv realizarea unui autoportret în care să ne raportăm la relația Manager vs. Leader. Cel mai greu este să vorbesc despre mine, prin urmare am invitat angajatii si colaboratorii să-mi identifice rolurile pe care le am in unitate, să mă analizeze, iar raspunsurile colegilor mei le regăsim în materialul de mai jos. 

Relația dintre manager și lider reprezintă unul dintre subiectele cele mai studiate în literatura de specialitate. Atât liderii, cât și managerii au ca scop final atingerea unor obiective. Dacă managerii sunt preocupați de ce trebuie făcut pentru atingerea obiectivelor propuse, liderii sunt preocupații de cum trebuie făcut pentru atingerea lor. Astfel, managerii sunt concentrați pe proces, iar liderii pe formarea și dezvoltarea echipei.

În organizația școlară pe care o conduc, atât rolul managerului, cât și cel al liderului sunt indispensabile. Ca  manager am viziunea de ansamblu a ceea ce trebuie să se realizeze într-o institutie, iar ca lider știu cum să motivez colegii, să îi determine să se dezvolte profesional.

            În unitatea școlară, rolul meu de manager este de a cunoaște în detaliu toate aspectele legislative, de a administra eficient proiecte la nivel instituțional, de a gestiona bugete, resurse de timp și de a conduce colectivul profesoral, lucru care poate fi identificat și în cele patru funcții manageriale: planificare, organizare, coordonare, control; ca lider rolul meu este acela de cunoaște mecanismele prin care oamenii pot fi determinați să participe voluntar și eficient în atingerea scopului propus, de a cunoaște și gestiona provocările din cadrul echipei.

Ca managerul mă raporteaz la oamenii cu care lucrez nu doar  prin prisma funcției pe care o dețin păstrându-se raportul de forțe dintre un șef și subordonații săi ci am depășit aspectul distanțării impuse de funcție și fac apel la componenta emoțională a celor cu care lucrez.

Raportul de forțe poziție și influență este diferit în cazul managerului și cel a liderului.

In cazul  meu, ca manager conduc echipa si prin prisma poziției pe care o am în unitatea școlară, dar colegii ma recunosc și ca lider având o  influență pe care știu să o exercit asupra grupului cu care lucrez. Acest lucru poate fi observat și din punct de vedere al autorității pe care impun în relație cu cei din jur. Desi ca manager am la îndemână anumite mecanisme de constrângere pe care le-as putea folosi, totuși stilul meu este de a conduce prin intermediul empatiei, al înțelegerii nevoilor reale ale oamenilor cu care lucrez.

De asemenea, dacă ca manager pot să trasez sarcinile de lucru, să stabilesc direcțiile și să verific direct rezultatul final, mă implic în fiecare echipă și stiu cum să colaborez în fiecare etapă a realizării sarcinilor cu membrii echipei și pot fi considerat direct responsabilă de atingerea sau nu a obiectivelor stabilite.

În cadrul organizații școlare „rolurile de manager şi lider se întrepătrund şi se completează reciproc, pornind de la componenta pragmatică, întrucât ca lider în rolul meu de manager mă  confrunt cu complexitatea şi diversitatea fenomenelor din cadrul organizației școlare pe care o coordonez. 

A fi un manager școlar de succes sau un lider eficient în cadrul colectivului de cadre didactice în care mă aflu presupune să obțin un climat democratic de conducere, care să promoveze valorizarea membrilor echipei și obținerea performanțelor școlare, lucru care se probează și prin atingerea unei eficiențe interne a instituției.

Rezultatul îndeplinirii cu succes a rolului de manager consider că este eficienţa internă, adică funcţionarea normală, pozitivă, fără tensiuni interne și convulsii a instituției reprezentate. În funcţia de lider, ca manager mă concentrez asupra realizării schimbărilor necesare în mentalitatea, comportamentul şi modul de acţiune al celor pe care-i conduc, rezultatul îndeplinirii cu succes a rolului de lider, fiind performanţa.

Sunt produsul unei reforme educaționale eficiente înseamnând că sunt  format ca manager școlar competenț, pregătit, cu un comportament prosocial și proactiv în vederea coordonării activității din unitatea școlară pe care o conduc spre atingerea performanțelor stabilite.

Un mare avantaj il constituie experiența ca mentor si formator pe care o am, activitatea în mediul privat in paralel cu cea de dascal si binenteles un rol important l-au avut mentorii foarte buni care m-au ghidat in fiecare pozitie sau rol pe care l-am indeplinit.

În atingerea performanțelor stabilite am in vedere folosirea unor strategii precum modelarea si anume forta exemplului, monitorizarea si anume vizitarea permanenta a tuturor structurilor si grupelor, asistență si mentorat la ore si oferirea de feedback educatorilor si studentilor practicanti, apoi dialogul, care astfel utilizat crează oportunităţi pentru  profesori   de a   realiza   un schimb de idei pe tema învăţării şi  predării alături de colegi şi lideri din sistem.

Am în vedere si alte  aspecte   ale   actului  educaţional,   precum  socializarea,   sănătatea copiilor si angajatilor, bunăstarea şi stima de sine, precum şi dezvoltarea unei culturi şi a unui climat favorabile, direct legate de nevoile specifice ale grădiniței şi ale comunităţii locale.

Pentru a putea face față provocărilor continue din cadrul sistemului de învățământ, ca manager & un lider educațional a trebuit să dobândesc, dincolo de competențele științifice și competențe de ordin practic sau aptitudinal.

Managementul în educaţie presupune o triplă competenţă la nivelul persoanei care activează în acest domeniu: competenţă ştiinţifică, obiectivată într-o profundă stăpânire a teoriilor şi principiilor din literatura de specialitate aferentă domeniului, competenţă practică, respectiv abilitatea de a transpune particularizant, la nivel acţional, în formele cerute de specificul situaţiei concrete, legităţile generale ale managementului şi, nu în ultimul rând, un set aptitudinal subsumat managementului ca artă, incluzând elemente precum capacitatea de adaptare la situaţii diverse, creativitatea, talentul, gândirea divergentă, originalitatea etc.

Putem afirma că la baza succesului unei instituții de învățământ stau cooperarea, gândirea strategică, orientarea către calitate, asertivitatea, valorificarea resurselor, coerența decizională – calități care se regăsesc atât în portretul managerul, cât și al liderului școlar.

Atât managementul, cât și leadership-ul educațional presupun o treaptă superioară de conducere a activității didactice, atât la nivel de sistem, cât și la nivelul procesul instructiv – educativ, formarea cadrelor didactice prin programe educaționale de management și leadership educațional devenind una dintre prioritățile actuale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *