ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



STRATEGII DE PREDARE ÎN VEDEREA ÎNVĂŢĂRII ACTIVE

 Prof. Înv. Primar Ghinea Luisa Elena

Şcoala Gimnazială Goleşti, Vrancea

Învăţarea trebuie să cuprindă activităţi de prelucrare a noii materii învăţate, care trebuie legată de ceea ce elevul ştie deja. Sarcinile trebuie să fie autentice, stabilite în context semnificativ şi legate de viaţa reală. Ele nu trebuie să implice doar repetarea unor lucruri, deoarece acest lucru duce la învăţarea “de suprafaţă” şi nu la învăţarea “de profunzime”.

Având în vedere faptul că învăţarea elevilor va implica erori, sarcinile trebuie să le ofere ocazia de a se autoevalua, de a corecta, de a discuta cu colegii, de a primi reacţia profesorului, precum şi de a face alte verificări de “conformitate cu realitatea”.

Utilizaţi:

I. Metode care necesită o pregătire sumară şi puţine resurse : Predare prin întrebări,Bulgăre de zăpadă, Brainstorming, Experimentul Gândului (Empatia), Roata ;

II.  Metode care implică materiale (fotocopii sau cartonaşe) ce se distribuie elevilor :Învăţare cooperantă, . Puncte-cheie, Întrebări pe baza textului,

Transformare,Explicaţiile elevilor, Hărţi/diagrame/desene, Rezumatul

 III. Activităţi care necesită puţin mai multă pregătire; se începe cu cele mai uşoare :

Hotărâri – Hotărâri, Prezentările elevului, Predare de către elevi - Pentru predarea de aptitudini,Jigsaw – O metodă de învăţare cooperantă,Controversa academică,. Întrebări ’’Bulgăre de zăpadă’’, Învăţarea individuală, Ochelari, Competenţa de a judeca, Comparaţie şi contrast.

  • “Predarea prin întrebări” sau descoperirea sub îndrumare
  • Explicarea sarcinilor care cer elevilor să îşi explice unii altora modul cum au înţeles un anumit lucru şi să elaboreze acest mod de a înţelege înainte de a-l exprima
  • Punerea de întrebări şi răspunsuri de “diagnoză” şi utilizarea răspunsurilor greşite pentru a explora şi a corecta neînţelegerile. “Întrebările socratice”.
  • Utilizarea sarcinilor şi întrebărilor care stimulează gândirea elevilor şi se bazează pe Taxonomia lui Bloom şi nu simpla reamintire. Aceste sarcini şi întrebări necesită mai multă gândire şi prelucrare.

Analiză: întrebări de tip “de ce”,

Sinteză: întrebări de tip “cum”, “ai putea să”

Evaluare: întrebări de judecată.

Aceste întrebări de rang superior impun elevilor să îşi creeze propriile concepţii cu privire la noua materie învăţată. Nu se pot face raţionamente pe marginea materiei învăţate înainte ca aceasta să fie conceptualizată; de aceea, întrebările care solicită raţionamentul vor determina conceptualizarea.

  • Utilizarea studiilor de caz care leagă subiectul discutat de viaţa reală sau de experienţele anterioare şi deci de învăţarea anterioară
  • Utilizarea lucrului în grup, care solicită elevilor să discute materia învăţată, astfel încât să colegii să se verifice între ei şi să înveţe unii de la alţii
  • Învăţarea implică “construirea de modele”; de aceea, utilizaţi hărţi ale minţii şi rezumate care relevă relaţia dintre părţile subiectului şi întreg. De asemenea, arătaţi legătura dintre subiectul de astăzi şi alte subiecte
  • Predarea aptitudinilor în contextul subiectului respectiv. Gândiţi-vă la dumneavoastră ca la un profesor de aptitudini care utilizează conţinutul materiei pentru a preda aptitudinile respective.
  • Stimularea sporeşte ritmul învăţării. De aceea, utilizaţi resurse generoase, plurisenzoriale şi activităţi energice şi creaţi o atmosferă de amuzament atunci când este posibil.

Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare ale persoanelor

                      Tipul vizual                              Tipul auditiv                                                                                          Tipul practic

Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare:

Vizual / Vedere

  • Vederea informaţiei în formă tipărită vă va ajuta să o reţineţi mai bine.
  • Verificarea faptului că notiţele dumneavoastră sunt copiate cum trebuie
  • Privirea formei unui cuvânt.
  • Folosirea culorilor, ilustraţiilor şi diagramelor ca ajutor în procesul de învăţare.
  • Sublinierea cuvintelor cheie.
  • Folosirea de creioane colorate pentru învăţarea ortografierii cuvintelor dificile: folosirea de culori diferite pentru grupurile complexe de litere
  • Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei “spidergram” (reţea de cuvinte, ciorchine).
  • Convertirea notiţelor dumneavoastră într-o imagine sau bandă desenată.
  • Folosirea imaginilor pentru explicarea textelor.

Auditiv / Ascultare

  • Ascultarea cuiva care vă explică un anumit lucru vă va ajuta să învăţaţi.
  • Discutarea unei idei noi şi faptul că o explicaţi folosind propriile dumneavoastră cuvinte.
  • Discutarea cu cineva a problemelor şi ideilor.
  • Este folositor să analizaţi verbal chestiunile / să verbalizaţi de unul /una singur(ă) gândurile şi ideile pe care le aveţi
  • Rugămintea adresată cuiva de a vă explica din nou lucrurile
  • Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară decât citirea cărţii.
  • “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pe punctul să-l pronunţaţi şi faptul de a-l pronunţa în gând pot fi de ajutor.
  • Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmente şi exagerarea în gând a sunetelor.
  • Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set de informaţii atunci când acestea sunt  “cântate”.
  • Citirea cu voce tare.
  • Faptul de a vă asculta vorbind cu voce tare.
  • Utilizarea unui casetofon pentru a vă înregistra observaţiile şi gândurile.
  • Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie analizate folosind propria dumneavoastră voce, cu muzica dumneavoastră preferată ca fundal

Folosiţi metode de ascultare activă, incluzând aici chestionarea şi rezumarea.

Practic

  • Efectuarea de către dumneavoastră înşivă a unei activităţi practice facilitează adesea înţelegerea, de ex. experimente la fizică, probleme la matematică etc.
  • Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas, este o cale eficientă de a le ţine minte.
  • Scrierea lucrurilor cu propriile dumneavoastră cuvinte.
  • Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată.
  • Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei “spidergram” reţea de cuvinte, ciorchine).
  • Urmărirea cu degetul a titlurilor, cuvintelor cheie, etc. apoi pronunţarea respectivelor cuvinte urmată de scrierea lor din memorie.
  • Preferinţa pentru a atinge şi a face.
  • Scrisul la tastatură este adesea mai uşor decât scrierea de mână.
  • Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât cea a scrisului tipărit (cu litere separate)
  • Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească o sarcină.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *