ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



EDUCAȚIA ECOLOGICĂ ÎN GRĂDINIȚĂ

Prof. Înv. Preşcolar Bruda Anca

Grădinița cu P.P ”Căsuța Poveștilor”  Sibiu

În general, majoritatea elevilor din România nu au formată o educaţie ecologică - pungi, ambalaje, cutii de plastic etc. aruncate în curtea şcolii sau pe stradă, stau mărturie lipsei de educaţie ce ar trebui să provină din familie şi să fie consolidată în instituţiile de învăţământ.

Educaţia ecologică, trebuie să înceapă, din frageda copilărie. Aceasta contribuie la formarea unei conştiinţe şi a gândirii ecologice despre natură, dar şi a formării unei comportări atente şi corecte faţă de ea. Nu este suficientă o simplă informare cu privire la mediul înconjurător, ci este important ca elevii să-şi poată exprima idei personale şi să manifeste o atitudine legată de responsabilitatea pe care şi-o asumă în privinţa mediului în care trăiesc. Trebuie să fie capabili să înţeleaga relaţiile existente între anumite situaţii şi să analizeze, să sintetizeze şi generalizeze informaţiile. Este importantă rezolvarea cauzelor care au dus la o anumită situaţie şi nu a efectelor acesteia.

Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu conditia sa respecte natura. Aceasta inseamna azi, mai mult ca oricand sa o priveasca in calitate de adevart ecolog-cetatean, cu gandul refacerii ei. Uneori cuvintele, expresiile copiilor ni se par "trasnite", dar dincolo de partea hazlie, educatorul descopera modul de gandire original alimentat de o curiozitate si o imaginatie iesite din comun. Avalansa de intrebari cum ar fi: "Ce-I luna?", "Ce-i soarele?" , " Cum apar plantele, oamenii?", "Dec e nu se simte cand Pamantul se invarte in jurul Soarelui?" , "De ce sunt razboaiele?", "De ce sunt rai omenii?", "De ce se cearta mama cu tata?", "De ce, de ce, de ce .". Din lipsa de timp sau alte motive, adultii se multumesc sa raspunda in gluma sau sa amane raspunsurile pana cand vor creste mai mari, ignorandu faptul ca acum e terenul fertil pentru a semana samanta cunoasterii pentru ca acum gandirea e mai creativ, memoria mai plastica, mintea mai iscoditoare.

l.jpegÎn cursul anului școlar, am inițiat un proiect numit ”O floare pentru grădinița mea”, prin care am încurajat preșcolarii să aducă fiecare câte o floare la grădinița iar mai apoi să o planteze în grădina din fața grădiniței. Proiectul a fost un real succes, iar profesorii, părinții și preșcolarii s- au  arătat foarte încântați de rezultate și de idee.

După cum spune un vechi proverb "omul sfințește locul li omul îl dărâmă", noi oamenii suntem considerați factorul principal de stabilire a relațiilor om - natura. De felul cum vom ști să intervenim și să protejăm natura, la randul ei va fi darnică sau nu cu noi cu excepția calamităților naturale.

Educația ecologică are o componentă de bază și anume "igiena". Domeniul de cunoaștere al educației ecologice este vast.

 O importanță deosebită pentru educația preșcolarului o au următoarele domenii de cunoaștere:igiena mediului – atmosfera, igiena mediului – apa, igiena mediului – solul, igiena habitatului – locuința, instituțiile publice, igiena alimentație – alimente

Bibliografie:

  1. Acatrinei G.: "Poluarea si pritectia mediului ambiant", editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi - 1994
  2. Barnea M., Calciu Al.: "Ecologie umana", editura Medicala, Bucuresti - 1979
  3. Martinescu G., Ciuhodaru L.: "Fise medicale de igiena", editura Bit, Iasi - 2001

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *