ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



ÎNVĂȚAREA INTEGRATĂ PRIN JOC

Prof. Înv. Preșcolar: Dascalu Maria-Roxana

Grădinița cu P. P. Nr. 28 Ploiești

            Jocul reprezintă principala activitate la vârstă timpurie, prietenul din totdeauna al copilăriei, cu rol deosebit ȋn dezvoltarea multilaterală a preşcolarilor. Ceea ce poate oferi copilului la timpul potrivit rămâne o achiziţie preţioasă toată viaţa. Cercetătorii au prezentat nenumarate definiţii ale jocului. J. Brunner spunea că „ jocul este principala activitate ȋn copilărie”, iar M. Montessori spunea că „ jocul este munca copilului”.

            Jocul poate fi folosit ca activitate de tip integrata deoarece se afla in stransa legatura cu procesul de cunoaştere , copilul mic are mai multe ocazii de a se juca liber, ȋnsă acesta este ȋnlocuit cu activităţile structurate, atât acasă cât şi ȋn instituţiile de educaţie. Conceptul de „ joc liber” este fundamental pentru curriculum actual si se refera la jocul initiat de copil in centrele de interes, pentru starea de bine a cestuia. In jocul liber copilul decide ce, cu cine si cum se joaca. Astfel, jocul reprezinta cea mai importanta sursa de invatare, prin care interactioneaza cu alti copii, isi exprima emotiile, exploreaza mediul, gaseste solutii in situatii problema.

            Jocul, şi mai ales cel desfăşurat în grădiniţă, dezvoltă personalitatea copilului, pune în valoare eul propriu  al acestuia şi îl pregăteşte pentru viaţă. Prin joc, copilul înţelege ce trebuie să facă şi cum trebuie să facă un anumit lucru, prin joc învaţă cu cine şi când să pornească  la drum şi tot prin joc copilul percepe ce trebuie să facă în anumite situaţii, ca totul să fie favorabil lui.

Noul curriculum  prevede foarte clar că „activitatea din grădiniţă este centrată pe copil şi pe nevoile acestuia”. Jocul liber ales din gradiniţă oferă educatoarei posibilitatea de a analiza foarte bine copilul, de a-l cunoaşte şi  a-i dirija cu succes acţiunile. După cum este prevăzut în curriculum pentru învăţământul preşcolar , aceste activităţi pot fi desfăşurate după cum îşi planifică educatoarea, neexistând  un timp anume pentru desfăşurarea lor, de aceea sunt întâlnite cazuri în care activităţile liber alese se desfăşoară atât în prima parte a zilei, cât şi  în mijlocul activităţilor  sau la finalul programului.

            Copilul are nevoie nu numai de sprijin si indrumare, ci si de libertate si initiativa personala, iar educatorul trebuie sa accepte, sa inteleaga si sa incurajeze modalitatile specifice prin care se achizitioneaza cunostintele: imitare, incercare si eronare, experimentare.

            Jocurle si activitatile alese ii ajuta pe copii sa socializeze in mod progresiv si sa initieze in cunoasterea lumii fizice, a mediului social si cultural caruia ii apartin. Aceste tipuri de jocuri se desfasoara pe grupuri mici si individual.reusita desfasurarii acestora depinde foarte mult de buna organizare a spatiului salii de grupa in centre de interes: „ Biblioteca”, „Arta”, „ Constructii”, „Joc de masa”, „Stiinta” si „ Nisip si apa”.

ALA (activităţile liber alese) sunt cele mai iubite de copii, pentru că ele oferă copilului posibilitatea de a selecta sectorul de activitate la care vrea să se joace. În acelaşi timp trebuie remarcat faptul că un copil nu este constrâns să participe la toate sectoarele deschise într-o zi, dacă un sector nu este favoritul lui, poate să nu-l parcurgă. Aceste activităţi au drept rol socializarea copiilor, dând posibilitatea micuţilor de a interacţiona, de a se juca fără a exista bariere emoţionale , de sex, religie etc. În timpul jocurilor liber alese fiecare copil optând pentru un sector preferat deschis în acea zi. Oferă copiilor posibilitatea de a-şi alege coechipierii, de a avea prioritate amiciţia, prietenia. Aceste activităţi dezvoltă intelectual copiii, punându-i în situaţii inedite, oferindu-le posibilitatea să exploreze, să găsească soluţii, să dea răspunsuri. Le dezvoltă capacitatea de reţinere, de reactualizare,  de cominare , ceea ce ne face să credem că totul este făcut conştient, logic şi cu implicare cognitivă. Tot în cadrul  ALA copiii îşi dezvoltă maniera de comunicare, limbajul fiind cel mai des întâlnit în cadrul activităţilor ALA, fie ca este verbal, nonverbal, gestual. Copiii preşcolari prin  jocuri desfăşurate în cadrul sectorului Bibliotecă , îşi pun în valoare deprinderile de limbaj, prin jocurile de rol, de creaţie, prin lecturile după imagini, povestiri şi repovestiri, prin jocuri didactice  şi concursurile de ghicitori, de recitare,etc. La sectorul Ştiinţe , comunică informaţii  despre anotimpuri, fiinţe, lucruri ,schimbări climatice, reacţii în urma unor experimente. Mereu puşi în situaţia de a da răspunsuri la întrebări  de tipul ,,De ce se intâmplă?,,Cine aduce ploaia?,,De unde vin păsările călătoare?,,Ce se întâmplă dacă punem seminţe întrun vas cu pământ?

 Prin tot ceea ce  fac în cadrul ALA , preşcolarii contribuie la zidirea lor intelectuală, fiind nişte copii bine pregătiţi pentru etapa următoare a vieţii lor, şcoala. Jocurile de construcţie le dezvoltă personalitate copiilor, făcându-i mai întreprinzători, cu multă imaginaţie şi creativitate de pus în valoare.Copiilor li se oferă posibilitatea să-şi aleagă materialele de construcţii: piese lego, piese din lemn, figuri geometrice, piese din diverse tipuri de materiale, care să fie uşor de manipulat, îmbinat şi  care să nu pună în pericol sănătatea şi securitatea copilului în timpul acţionării asupra lor.

Jocurile de masă în general îi pun în situaţii problematice, ducând spre o dezvoltare a atenţiei , memoriei vizuale, agilităţii şi mai cu a seama a gândirii. Prin jocul cu mozaicul copiii, pot găsi poziţiile corespunzătoare fiecărei piese, în  funcţie de culoare, formă geometrică, poziţie  spaţială. Copilul cu plăcere, plasează fiecare piesă corespunzător, obţinând astfel imaginea dorită.Dezvoltă copiilor spiritul de echipă, ei fiind încâtaţi de munca în echipă, iar produsul obţinut este mereu unul impecabil.

Tot în cadrul jocurilor de masă putem vorbi de jocul dominoului, prin intermediul căruia copiii selectează piesa corespunzătoare şirului, fie că este una iconică , oferind o imagine, fie că este una deductivă , oferind copiilor grupe de  buline, petale,etc. Dezvoltă şi acest joc siritul de echipă, de comperiţie, munca în perechi şi mai cu seamă atenţia situativă.

În cadrul sectorului Arta, îşi pun în valoare spiritul artistic, creativitate şi ingeniozitatea. Din plastilina frământată cu grijă modelează cuiburi cu păsărele, casa căţelului, pădurea toamna, fântâna, etc . Cu pensula crează un spaţiu plastic nou, ce spune ceva despre copil, cât de intovertit sau dezinvolt este, cât de cooperant sau cât de limitat este, cât de iubitor sau egoist este. Prin tot ceea ce facem in cadrul ALA , conducem preşcolarul pe treptele superioare ale dezvoltării lui, făcându-l competitiv, dornic de cunoaştere, curios şi mai cu seamă creativ.

Jocurile liber alese dezvoltă capacitatea copilului preşcolar în ceea ce priveşte acţiunea, implicarea directă a acestuia în cadrul activităţilor, valorifică cunoştinţele şi abilităţile preşcolarilor , făcând din aceştia nişte copii dezinvolţi, dornici de cunoaştere, dornici de relaţionare, cu mult drag de ceea ce este grădiniţa.

Într-o frază, putem spune fără nici o îndoială că „prin joc copilul învaţă, prin joc copilul îşi formează bagajul de cunoştinţe şi abilităţi cu care va păşi pragul şcolii mai târziu şi, de ce nu, şi al vieţii.”

Bibliografie:

Curriculum pentru invăţământ preşcolar , 2019, MECT.

Lazarescu M,- „ Laborator prescolar”, Editura Miniped, Bucuresti, 2017

Lespezeanu,M. –„Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar”,Editura  Omfal Esenţial, Bucureşti, 2007.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *