ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



METODE INTERACTIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ DIN GRĂDINIŢĂ

         Prof. Înv. Preşc. PETRE DANIELA-SORINA

          Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu” Baciu- Grădiniţa P. P. Baciu

Educaţia tradiţională versus educaţia modernă ar trebui să constituie o temă de reflectare pentru toate persoanele care au un rol în instruirea şi educarea  copiilor.

Bineînţeles că primele vizate sunt cadrele didactice începând cu educatoarele şi ajungând la profesorii din universităţi care trebuie să cunoască tendinţele şi orientările noii educaţii şi în acelaşi timp să depăşească cadrul tradiţional al conceperii activităţilor, să-l activizeze pe copil, elev sau student în propria formare şi educare.

Munca instructiv-educativă în grădiniţă trebuie să se desfăşoare la un nivel corespunzător cerinţelor actuale. Pentru a pleda pentru o nouă calitate a învăţământului preşcolar, în activitatea didactică cu preşcolarii, am urmărit  folosirea celor mai adecvate metode şi procedee de predare, corelate mijloacelor de învăţământ moderne, în baza alternării, îmbinării formelor de organizare existente.

Metodele interactive sunt prezentate sub forma jocurilor de învăţare, de cooperare, distractive,  acestea învăţând şi îndrumând copiii să rezolve problemele cu care se confruntă, să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele.

Dintre metodele şi tehnicile moderne de învăţare folosite cu succes în activitatea didactică din grădiniţă, amintesc pe cele care au corespuns obiectivelor propuse în desfăşurarea diferitelor activităţi cu preşcolarii:

Ø  TEHNICA,, MOZAICULUI ’’

1.1.1.  Are ca scop învăţarea prin cooperare într-un grup mic de copii a unui conţinut mai dificil. În procesul instructiv-educativ din grădiniţă,am aplicat această metodă în cadrul activităţii de cunoaşterea mediului, folosind ca mijloc de realizare observarea. Astfel, în activitatea de observare cu tema ,,Toamna’’, am respectat etapele impuse de tehnică :

  • Constituirea grupurilor cooperative- S-a lucrat în grupuri egale numeric.Toţi cei din grupa 1 au învăţat despre aspectele caracteristice ale anotimpului. Cei din grupa 2 au învăţat despre legume,fructe si flori. Copiii de la grupa 3 au învăţat despre fenomene, iar cei de la grupa 4 au învăţat despre mediul de viaţă al acestora.
  • Activitatea cu grupuri de experţi -Toţi copiii cu acelaşi număr au format un grup nou, în care au clarificat toate aspectele, au extras ideile esenţiale, au căutat modalităţi eficiente de transmitere a conţinutului colegilor din grupul cooperativ.
  • Activitatea în grupurile cooperative- Fiecare copil a revenit în grupul cooperativ din care a provenit şi a prezentat celorlalţi conţinutul învăţat. ,,Expertul’’ a răspuns întrebărilor adresate de către ceilalţi şi astfel s-au clarificat unele nelămuriri. Obiectivul grupului a fost ca toţi copiii să înveţe tot materialul prezentat şi grupurile au fost responsabile de aceasta.
  • Evaluarea individuală a copiilor am realizat-o prin răspunsuri orale la întrebări şi prin fişe individuale.

Utilizând tehnica “MOZAICULUI” în activităţi, am observat multiple avantaje pentru copii. Am constatat adevărul aserţiunii ,,cel mai bine învăţ când îl învăţ pe altul’’. Dialogul pentru copii a fost foarte valoros deoarece a dispărut teama de a formula întrebări şi de a răspunde la ele. Faptul că toţi colegii au ascultat, a scăzut din anxietatea celor timizi care au dobândit încredere în sine şi curaj.

Ø  TEHNICA ,,ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU –AM ÎNŢELES’’

     Modelul de structurare a activităţii conform acestei metode l-am utilizat eficient îndeosebi în activităţile de convorbire. Astfel, în convorbirea intitulată ,,Aspecte caracteristice ale anotimpului toamna’’ am parcurs mai mulţi paşi:

  • Prima etapă, centrată pe întrebarea ,,Ce ştiu despre subiect ?’’ s-a suprapus momentului de actualizare a cunoştinţelor anterioare (,,idei ancoră’’). Copiii au exprimat enunţuri afirmative, pe care le-am consemnat în rubrica ,,Ştiu’’. Am urmărit ca întregul grup să fie de acord cu ideile scrise.
  • A doua etapă, centrată pe întrebarea ,,Ce vreau să ştiu?’’ a presupus realizarea unei liste de întrebări prin care subiectul a fost înscris în sfera de interes a copiilor (ex., “Ce știm despre toamnă?”, “De ce se usucă frunzele?”, etc’’). A fost deosebit de interesant să ascultăm ce anume i-a interesat pe copii şi un câştig faptul că au scos la suprafaţă frământările lor şi le-au exprimat în colectiv.
  • Etapa a treia – începutul învăţării – a fost desfășurată în natură .Copiii s-au confruntat astfel cu noi cunoştinţe, au căutat răspunsuri, dând sensuri noi informaţiilor primite.
  • Etapa a patra, centrată pe aserţiunea ,,Am învăţat’’, a presupus o monitorizare şi o conştientizare a cunoştinţelor noi, o comparare cu vechile cunoştinţe.

BIBLIOGRAFIE

1.Breben, Silvia, Gongea, Elena, Ruiu, Georgeta, Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup,Editura Arves, 2002, Pitești;

2. Curriculum pentru educaţia timpurie , MEN, 2019;

3.Ezechil, Liliana, Păişi-Lăzărescu, Mihaela, Laborator preşcolar-ghid metodic, Editura V&Integral, 2002, București.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *