ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



SEMNIFICAȚIA ABILITĂȚILOR RECEPTIVE ȘI PRODUCTIVE ÎN ACTUL DIDACTIC

Prof. Dr. Dumitru Alice-Mădălina

Liceul Teoretic „Ion Barbu” București

         La nivel internațional, vorbitorii de limba engleză se împart în categorii diferite. De asemenea, limba este percepută în funcție de natura identitară (rasă, naționalitate), valori, context cultural sau particularități regionale. Cu toate acestea, apartenența la comunitatea vorbitorilor de limbă engleză îți oferă multiple oportunități: accesul la educație, posibilitatea de a munci în afara granițelor, precum și dezvoltarea unor afaceri în domeniul economiei sau a turismului. Cunoașterea limbii engleze este necesară mai ales pentru că civilizația postmodernă se caracterizează prin multiculturalism și multilingvism. Mai mult, orice cunoscător al limbii engleze are și privilegiul de a lucra în domeniul cultural și artistic. Scopul acestui articol aste de a sublinia semnificația principalelor instrumente didactice: abilitățile receptive (citit, ascultat) și abilitățile productive (scris, vorbit).

      Conform Cadrului European de Referință pentru Limbi Străine (CEFR), vorbitorii de limbă engleză se pot încadra în următoarele categorii, în funcție de gradul de posedare a limbii: începător (Beginner), elementar (Elementary), intermediar (intermediary threshhold), intermediar avansat (Upper-intermediate), avansat (Advanced) și specialist (Proficiency/Mastery) Obiectivul principal al examenele Cambridge este acela de a-i stimula și motiva pe cursanți să își perfecționeze gradual abilitățile de vorbit (Speaking), citit (Reading), scris (Writing) și ascultat (Listening).

         Un element important în procesul de predare a limbii engleze îl reprezintă contextualizarea noțiunilor lingvistice în stadiul inițial al lecției (lead-in stage). Înaintea oricărui demers didactic, profesorul activează cunoștințele anterioare ale elevilor, cu scopul de le stârni interesul și    de a-i motiva să utilizeze limba în contexte specifice: scris, vorbit, citit sau ascultat.  O metodă eficientă de a-i încuraja pe elevi să  învețe o limbă străină o reprezintă imboldurile (în engleza prompts) lingvistice sau cognitive. Stimulentele autentice sunt adesea cele mai utile pentru că îi ajută pe elevi să se implice în problemele societatii contemporane. Jeremy Harmer, autor al unui studiu din literatura de specialitate, definește limbajul autentic ca pe unul "normal, discursul real utilizat de vorbitorii avansați sau de către nativi ai unei limbi" care "va fi auzit de către elevii noștri în viața reală atunci când vor intra în contact cu vorbitori ai limbii țintă". Specialistul atrage atenția asupra faptului ca "limbajul autentic, nu poate fi simplificat cu ușurință și nici vorbit în ritm lent." (Harmer 306)[1] În acest sens, cele mai frecvent utilizate resurse autentice sunt: pozele, ziarele, broșurile, pliantele, jetoanele, biletele, scrisorile, recenziile de film sau de teatru, comentarii sportive, integramele etc. În toate aceste situații, profesorul le va oferi elevilor imboldul cognitiv, punând întrebări și încurajându-i să facă conexiuni. Rolul profesorului este de a disocia materialul didactic autentic de cel neautentic. Obiectivul principal al etapei de activare a informațiilor va fi acela de înțelegere a mesajului central, mai degrabă decât de evidențiere a particularitățile stilistice.

      Voi dedica prima parte a acestui articol descrierii principalelor modalități de perfecționare a abilităților receptive ale elevilor, care se referă la textul citit sau audiat. Pentru a garanta succesul activităților de predare ale abilităților receptive, atât materialele cât și procedeele didactice utilizate, trebuie să fie în concordanță cu nivelul elevilor. În studiul The Practice of the English Language Teaching, Jeremy Harmer discută problema obstacolului lingvistic în aprofundarea unei limbi străine în cadrul activităților centrate pe dezvoltarea competențelor receptive.[2](304)  Pentru a-și exercita abilitățile, elevii trebuie să cunoască aproximativ 95% din vocabularul existent într-un text. Mai mult, înregistrările sau textele trebuie adaptate nevoilor educaționale ale elevilor. În studiul Learning Teaching, Jim Scrivener explică că "profesorii nu trebuie să ofere prioritate nivelului corespunzător unui material audio, ci mai degrabă să fie atenți la crearea unei sarcini de lucru adecvate nivelului elevilor". De asemenea, Jim Scrivener susține că "profesorul trebuie să evalueze modul de soluționare a exercițiului de lucru și nu materialul audio utilizat". (Scrivener, 177)[3]. Mai mult, profesorul trebuie să înlăture diferitele obstacole ce pot surveni înainte de sau pe parcursul sarcinii de lucru. În viziunea lui Jeremy Harmer, înțelegerea propriu-zisă a textului citit sau audiat reprezintă elementul esențial al reușitei didactice.

        În practica școlarîă tradițională, informațiile puteau fi procesate de către elevi într-o manieră ascendentă, iar procesul de învățare era ghidat gradual de către profesor. Jeremy Harmer descrie abordarea ascendentă (bottom-up processing) ca pe o oportunitatea de a concentra atenția ascultătorului sau a cititorului unui mesaj asupra "cuvintelor necunoscute, frazelor și elementelor de legătura" și de a-i clarifica aspectele noi prin "gruparea tuturor acestor detalii într-un ansamblu.[4]" În prezent, această abordare nu mai este fiabilă. Deși construcția unui mesaj din diferite elemente morfo-sintactice și abordarea individuală a itemilor reprezintă a provocare pentru mulți profesori, profesorul Jim Scrivener sugerează utilizarea abordării descendente (top-down procesing). Această abordare presupune utilizarea cunoștințelor deja existente pentru a prezice structura și conținutul textului sau pentru a extrage ideea principală[5].  Un text în limba engleză implică structuri și perspective multiple, pe care le voi enumera în ordine descrescătoare (top-down): cunoștințe generale depre tema propusă, ideea principală, textul, părtile constitutive ale textului, propoziții, fraze sau expresii, cuvinte, sunete. (Scrivener 178-9) La nivelurile incipiente strategia de procesare ascendentă a informațiilor lingvistice se va dovedi utilă deoarece elevii încep să identifice gradual sunete și cuvinte. În lucrul cu elevii de niveluri avansate, Harmer propune interactiunea atât dintre activitățile de citit și ascultat, cât și dintre metodele ascendente și descendente.(Harmer 302)

      Rezultatul pozitiv al unei lecții centrate pe dezvoltarea abilităților receptive constă în alegerea resurselor potrivite și includerea acestora în activitățile corespunzătoare. Activitățile de citit și ascultat permit evaluarea atât a cunoștințelor lingvistice, cât și testarea diferitelor tipuri de abilități. Exersarea și testarea continuă a abilităților principale reprezintă o bună modalitate de pregătire a examenelor Cambridge. Conform literaturii de specialitate, putem vorbi despre două proceduri tipice de exersare a abilităților receptive. Pe de o parte, elevii pot citi sau asculta un mesaj pentru o înțelegere de ansamblu (text skimming, gist listening)[6], iar pe de alta, ei trebuie să identifice detaliile esențiale sau să realizeze o analiză minuțioasă a textului (text scanning, listening for specific information). Conform lui Jim Scrivener, aceste abilități reprezintă modalități descendente de procesare a informației (top-down processing). Deși scanning-ul textului reprezină extragerea unor detalii din text, cititorul implicat în această acțiune va procesa implicit întregul text căutând indicii și cuvinte cheie. De fapt, mesajul central al textului îi va permite cititorului să se concentreze pe anumite secțiuni și să ofere răspunsuri specifice[7]. (Scrivener 185)  În studiul The Complete Guide to Teach EFL, David Riddell evidențiază impactul major produs de "noile voci, accente și dialecte ale vorbitorilor"din materialele audio în exercițiile de ascultat. Riddell explică faptul că, spre deosebire de textul citit, elevii nu dețin controlul asupra materialului audiat, uneori în ritm prea rapid, fără indicii de mimică sau de gestică[8]. Rolul profesorul este acela de conștientiza aceste dificultăți și de a face demersurile necesare în vederea receptării optime a mesajului. (Riddell 115)

     În cea de-a doua parte a acestui articol, ma voi concentra pe abilitățile productive, și anume scrisul și comunicarea verbală. Cheia succesului activităților ce au ca obiectiv producerea de mesaje scrise sau verbale este modalitatea prin care profesorul își organizează lecția și oferă feedback elevilor. Obiectivul principal al unei discuții orale este sporirea fluenței și motivarea elevilor. David Riddell explică că fluența în exprimare este "abilitatea de a vorbi liber, fără întreruperi sau ezitări" astfel încât "discursul rostit să fie inteligibil și să aibă sens". Conceptul de acuratețe face referire la utilizarea corectă a gramaticii și vocabularului limbii engleze[9]. (Riddell 125)Pentru a asigura reușita unui dialog, profesorul trebuie să își structureze cu atenție discursul și să îl adapteze în funcție de situație. Profesorul, ca formator de competențe și abilități, trebuie să înlăture obstacolele survenite în calea participanților la dialog specificând clar rolurile, timpul, succesiunea conversației, reperele discursive (firstly, secondly) și noțiunile gramaticale elementare[10]. De asemenea, există strategii cum ar fi improvizația și parafrazarea, pe care profesorii trebuie să le încurajeze pentru a-i ajuta pe elevii aflați în dificultate în timpul unui act conversațional. Competențele de comunicare în limba engleză pot fi îmbunățățite prin practică frecventă.

         În grila de evaluare a itemilor de tip subiectiv, punctajul final se calculează prin cumularea punctelor obținute pentru următoarele aspecte: coerența și coeziunea textului redactat (coherence and cohesion), acuratețe și ortografie (accurate spelling and punctuation), gramatică și vocabular (correct grammar structures and vocabulary) și conectori (connectors). Pentru a realiza un text perfect, parcurgerea următoarelor etape este foarte importantă: analiza unor modele de texte similare, realizarea unei scheme a ideilor principale (sketch), elaborarea unei versiuni inițiale (draft) pe care se pot face corecturi și refacerea lucrării cu modificările ulterioare. În opinia lui Jim Scrivener, "exercițiul de scriere creativă reprezintă o oportunitate excelentă de a-i pregăti pe elevi pentru eventualele sarcini de redactare cu care se pot confrunta în viața de zi cu zi": redactarea unei scrisori, a unui articol de ziar sau de revistă, crearea de anunuțuri publicitare, realizarea unor chestionare sau proiecte. (195-6) Particularitățile lingvistice ale limbii engleze, cum ar fi sinonimia, repetițiile lexicale, pronumele și conectorii. reprezintă reperele esențiale pentru elaborarea unui discurs corect. Harmer asociază conceptul de coerență cu "faptul că mesajul produs are sens pentru că cititorul poate urmări succesiunea de idei înșiruite".  De asemenea, definește coeziunea textuală ca pe "o problemă de ordin tehnic, deoarece aici intervin aspectele lingvistive de relaționare a ideilor în fraze și propoziții."(Harmer 309) Consider că trebuie evidențiat rolul motivațional al profesorului în activitățile de redactare. Pe de o parte, îi putem motiva pe elevi explicându-le aplicabilitatea practică a sarcinii de lucru în viața cotidiană (de exemplu, completarea unui formular în limba engleză). Mai mult, îi putem motiva să învețe să redacteze texte discursive, narative, descriptive sau informative, evidențiind necesitatea achiziționării acestor abilități pentru soluționarea sarcinilor de lucru din cadrul examenului Cambridge. Obținerea unui atestat Cambridge este o motivație puternică, deoarce mulți elevi doresc această acreditare.

       In cadrul activitatilor de înțelegere a textului citit (text comprehension), vorbitorii avansați de limba engleza își vor utiliza și abilitatea de a gândi critic (critical thinking skills). Mai mult, în discursurile sociale și politice ale comunitații globale, se pune accent pe capacitatea de sinteză și argumentare. Proiectarea unei dezbateri orale, pe o temă de interes din societatea actuală sau pe baza unui articol citit, presupune activități preliminare (ex.brainstorming). Această activitate are ca scop actualizarea noțiunilor deja existente în vocabular și crerea unor repere mentale scurte (mental shortcuts) în limba engleză. Diagrama de idei va constitui principalul impuls către formularea unor argumente fiabile și prezentarea acestora printr-un discurs fluent, coerent și logic. Rolul profesorului este acela de a ghida elevii să ia în considerare aspectele fiabile și să utilizeze un limbajul adecvat contextului. La nivelurile avansate, interesul este potențat de actualitatea politică, culturală sau medicală (de exemplu vaccinarea anti-Covid).

     În concluzie, o lecție eficientă trebuie să fie structurată pe combinarea echilibrată a activităților care au ca scop perfecționarea abilităților receptive și productive. În proiectarea scenariului didactic, profesorul trebuie să "joace" roluri multiple: creator de activități, coordonator, observator și evaluator.

CRITICAL REFERENCES

1. Harmer, Jeremy. The Practice of English Language Teaching, UK: Pearson Education, 2014

2. Riddell, David. Teach EFL. The complete guide, Great Britain: Teach Yourself, 2014

3. Scrivener, Jim. Learning Teaching. A guidebook for English language teachers. Second edition, UK: Macmillan Books for Teachers, 2005


[1] "Authentic material is language where no concessions are made to reign speakers,it is normal, natural language used by competent or native speakers of a language. This  is what our students encounter (or will encounter) in real life if they come in contact with target-language spekears, and precisely because it is authentic, it is unlikely to be simplified or spoken slowly." (Harmer 306)

[2] Harmer susține că "o abordare comprehensibilă conduce la achiziționarea unor cunoștințe lingvistice solide, în timp ce o abordarea neclară nu contribuie la un astfel de rezultat" ("comprehensible input aids language acquisition, then it follows that incomprehensible input will not") (Harmer 304)

[3] "Don't worry too much about what student level the recording is suitable for, but do make sure your task is set for the right level. Grade the task, rather than the recording". (Scrivener 177)

[4] "In bottom-up processing, on the other hand, the reader or listener focuses on such things as individual words, phrases or cohesive devices, and achieves understanding by stringing these detailed elements together to build up a whole." (Harmer, 302)

[5] "It seems likely that we make use of bottom-up skills more to fill in missing gaps, rather than as a general approach to comprehension word by word. The alternative theory is that when we listen to a new dialogue, we start processing the text using skills associated with a second theory (top down);i.e. making use of what we already know to help us predict the structure and content of a text and getting a general overall impression of the message." (Scrivener 178)

[6] "Skimming is mainly concerned with fast reading for finding key topics, main ideas, overall themes, basic structure etc.

[7] "Although scanning is involved with details of the text, the way that  a reader finds those details involves processing the whole text, moving her eyes quickly over the whole page, searching for key words or clues from the textual layout and the content that will enable him/her to focus in on smaller sections of the text that he/she are likely to get answer from." (Scrivener 185)

[8] "A natural-sounding recording will usually consist of two or more speakers using ungraded language. Their voices, accents, and maybe dialects will be new to our students. These new voices often come as a shock first time round. Often, too, the conversation, is, or seems, fast. There is no body language and there is no voice understanding. (...)There is no control, at least not on the student' part in a lesson"(Riddell 115)

[9] "In simple terms, fluency is the ability to talk freely, without too much stopping or hesistating – to keep going. More than that, the speaker understands what is being said, so there must be intelligibility and meaning. With accuracy the emphasis is on correct English – the right grammar, the right vocabulary." (Riddell 125)

[10] "Conversational discourse, often appears considerably more chaotic. (...) In order for this construction to be successful, the participants need to know how to take turns and what discourse markers, for example they can use to facilitate the smooth progression from on speaker to the next. (Harmer 309)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *