ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN ABORDAREA BASMULUI POPULAR

Prof. Panțucu Ioana

Școala Gimnazială „Sfinții Constantin și Elena” București

Basmul a reprezentat, din cele mai vechi timpuri, un mijloc de educare a tinerei generaţii, constituind modalitatea de transmitere a învăţăturilor, a experienţei de viaţă a înaintaşilor. Basmul poate fi considerat o iniţiere timpurie a copilului în istoria umanităţii, reflectând evoluţia acesteia şi dificultăţile cu care s-a confruntat.

Trezirea interesului faţă de basmele populare reprezintă un deziderat al societăţii contemporane. Se are astfel în vedere nu numai păstrarea tradiţiilor, a obiceiurilor străvechi, ci şi înţelegerea mesajului lor, asigurarea continuităţii. Invazia mijloacelor moderne de transmitere a informaţiei, jocurile electronice, internetul pot părea un pericol real în păstrarea tezaurului folcloric românesc. Depinde însă doar de dascălii şi de părinţii din ziua de azi dacă basmele, aşa cum le cunoaştem, vor atrage în continuare copiii.

Un prim pas este audierea sau lecturarea unor basme diversificate ca stil, ca subiect, ca actanţi. Se evită astfel monotonia, existenţa unui deja-vu care inhibă interesul ascultătorului. La vârstele mici, prezenţa unor personaje ca Făt-Frumos sau Ileana Cosânzeana, întruchipări ale frumuseţii fizice şi morale, asigură succesul basmului. Pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, eroii trebuie să fie implicaţi în acţiuni palpitante, să se confrunte cu fiinţe fantastice, să-şi dovedească puterile supranaturale. Lumea basmului devine o lume magică, în care totul este posibil şi, mai mult de atât, ai certitudinea că totul se va termina cu bine. Implicând copiii în crearea propriilor basme, se observă că urmează acelaşi tipar, respectând, aproape involuntar, trăsăturile definitorii ale acestei specii: îmbinarea realului cu fabulosul, lupta dintre bine şi rău, prezenţa personajelor cu puteri supranaturale şi a obiectelor magice, finalul fericit. Basmul începe cu „a fost odată ca niciodată”, inducând ideea de atemporalitate, eroul are de îndeplinit o sarcină sau de dovedit că este apt pentru a deveni împărat, parcurge un drum iniţiatic, cunoaşte sau înfruntă personaje ce-şi vor pune amprenta asupra formării personalităţii sale. Invariabil, în text apare personajul negativ sau cel puţin un element teratologic ce va influenţa în mod hotărâtor destinul eroului.

În ciclul gimnazial, există numeroase modalităţi de a menţine treaz interesul  elevilor pentru lumea basmului:                       

  • recomandarea lecturării unor basme, reprezentative pentru literatura populară românească;
  • realizarea de opţionale având ca subiect lumea basmului;
  • dramatizarea unor fragmente din basme;
  • organizarea proceselor literare, vizând importanţa personajelor negative/ a elementelor teratologice în atingerea scopului moralizator al basmului;
  • implicarea copiilor în culegerea basmelor populare, din zonele rurale unde îşi petrec vacanţele;
  • participarea la concursuri de creaţie literară, având ca tematică basmul;
  • realizarea unor proiecte vizând sesizarea corespondenţelor între lumea basmelor şi lumea reală;
  • vizionarea unor desene/ filme ce au ca sursă de inspiraţie basme populare;
  • crearea unor portofolii sau a propriei expoziţii de picturi reprezentând personaje din basme, aşa cum sunt imaginate de fiecare, cu posibilitatea publicării în revista şcolii;
  • corelarea cu literatura SF;
  • conştientizarea faptului că basmul reprezintă o formă neîngrădită de manifestare a imaginaţiei.

În lectura şcolară, basmele apar încă din clasa I. Condiţie esenţială pentru această specie literară, în basm răul se confruntă cu binele. Feţii-Frumoşi sunt puşi faţă în faţă cu fiinţe monstruoase, care nu au alt scop decât să facă rău oamenilor. Zmei, gheonoaie, balauri şi multe alte fiinţe fantastice sunt obstacole pe care voinicii trebuie să le învingă, pentru a face ca pacea să domnească pe pământ.

E un univers cu care copilul se obişnuieşte încă din primii ani de viaţă. Nu e de mirare că şi în coşmarurile sale răul apare tot sub forma unor monştri asemănători cu cei din basme. Nesiguranţa, teama, vina, lipsa afecţiunii se concretizează în aceste fiinţe fantastice.

Studierea basmelor în şcoală are rolul de a-i face pe copii să înţeleagă adevăratele semnificaţii ale prezenţei personajelor pozitive sau negative. Într-un cadru organizat, copilul are posibilitatea de a descoperi ideea susţinută de acest gen de literatură: în viaţă, totul este cu putinţă, răul este trecător, iar binele, în ciuda tuturor piedicilor, iese în cele din urmă învingător.

Odată ajuns în ciclul gimnazial, elevul participă la o abordare diferită a monstruosului. Lectura şi interpretarea unor basme ca Prâslea cel voinic şi merele de aur, Aleodor Împărat, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte etc. vor permite formarea unei viziuni diferite de cea din anii anteriori. Personajele „monstruoase”, întâlnite de cele mai multe ori în roluri negative sunt „un rău necesar”, ce contribuie la formarea tânărului ce trebuie să-şi demonstreze calităţile de viitor conducător: curajul, inteligenţa, generozitatea. Elevul înţelege însă că nu aspectul fizic este cel care condiţionează comportamentul. Zgripsoroaica e înfricoşătoare, dar îi este recunoscătoare lui Prâslea pentru că i-a salvat puii şi-l duce în lumea oamenilor. Balaurul, spaima celor care voiau rodiile de aur, e impresionat de faptul că voinicul îi spune „frate”. Jumătate–de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop a fost poate determinat să se izoleze şi să se comporte nemilos de reacţia oamenilor la vederea diformităţii sale fizice.

Dascălul are rolul de a-i îndruma pe elevi astfel încât aceştia să dezlege sensurile ascunse ale basmelor, interpretând acţiunile personajelor din diferite perspective. O prezentare unilaterală nu duce decât la monotonie, fără să incite imaginaţia şi dorinţa de participare a elevilor. Rolul său poate fi destul de dificil într-o societate în care lectura pierde teren în faţa tehnologiei. Singura modalitate de a atrage elevii rămâne îmbinarea tradiţionalului cu modernul. De exemplu, pentru a capta atenţia elevilor, poate recurge la un joc în care trebuie realizate corespondenţe între personajele monstruoase din basmele populare şi cele din filmele sau jocurile electronice care îi atrag atât de mult pe copii. Verificarea felului în care elevii au înţeles mesajul basmului poate fi realizată prin solicitarea unei paralele între personajele monstruoase din basme şi lumea reală. Un alt mod de a menține treaz interesul elevilor este implicarea lor în crearea personajelor, în special a celor monstruoase, a căror descriere este realizată sumar în basmele populare. Pornind de la indiciile din textele literare, copiii dau naştere unei diversificate lumi a monştrilor. Iată câteva imagini semnificative pentru felul în care elevii de gimnaziu percep lumea monştrilor:

Indiferent de metoda abordată, nu trebuie uitat scopul basmului: formarea unor oameni mai buni, pregătiţi pentru viaţă, capabili să înveţe din experienţa înaintaşilor, să distingă între aparenţă şi esenţă, între superficial şi ceea ce este cu adevărat important. Prezenţa personajelor monstruoase nu face decât să sublinieze că oricând în drumul lor pot întâlni dificultăţi, obstacole, dar cu inteligenţă, curaj şi, mai ales, generozitate, le pot învinge.

BIBLIOGRAFIE

Călinescu, George, Estetica basmului, Editura Pergamon, Bistriţa, 2006

Cristea, Sorin, Pedagogie generală. Managementul educaţiei, EDP, Bucureşti, 1996

Dumitru, Ioan, Ghid metodic pentru învăţători şi profesorii de limba şi literatura română, Editura Atelier Didactic, Bucureşti, 2005

Ispirescu, Petre, Basmele românilor, Editura Regis, Bucureşti, 2007

Ispirescu,Petre, Legende sau basmele românilor, Colecţia Mari scriitori români, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2007

Pamfil, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, Editura Art, București, 2016

Sâmihăian, Florentina,  O didactică a limbii și literaturii române, Ed. Art educațional, București, 2020

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *