ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



PLATFORMELE EDUCAȚIONALE DE ÎNVĂȚARE – O PROVOCARE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC

Prof. Săndică Daniela

                            Școala Gimnazială Specială „Constantin Pufan” Galați

Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ devine o necesitate într-o societate modernă a cărei evoluție tehnologică cunoaște o accelerată dezvoltare. Nu trebuie să ignorăm faptul că lucrăm cu generații de elevi care dețin abilități digitale construite prin practici exersate zilnic, aproape obișnuite. În zilele de astăzi, „Alfabetizarea” digitală începe de la cele mai fragede vârste, chiar din familie și se învață odată cu mersul și vorbirea.

Folosirea instrumentelor IT și a mediilor electronice promovate de TIC, pot duce la o îmbunătățire complexă a procesului de învățare. O bună utilizare a acestor instrumente poate eficientiza comunicarea profesor-elev, motivându-i pe cei din urmă pentru studiu. Profesorii au posibilitatea să-și diversifice activitatea realizând acea diferențiere mult promovată de didacticieni. Utilizarea instrumentelor TIC în activitatea didactică poate deveni eficientă în măsura în care personalul implicat este un bun utilizator și de asemenea este conștient de modalitatea efectivă de folosire la disciplina predată. Utilizarea mediilor virtuale de învățare îl  situează pe elev în centrul formării sale, îl menține mereu activ și determină: accentuarea studiului individual la elevi; dezvoltarea gândirii analitice, structurate și de profunzime; dezvoltarea inițiativei; aportul elevilor la îmbunătățirea formei de învățământ; formularea succesivă de întrebări despre cunoștințele pe care le posedă; construirea procesului de asimilare și înțelegere a cunoștințelor pornind de la cel care învață, dezvoltarea spiritului de gândire și de lucru în echipă.

Mediile de învățare virtuale nu trebuie să se limiteze doar la transferul de cunoștințe pe suport magnetic, prin intermediul Internet-ului. Acestea trebuie să stimuleze motivația și munca individuală a elevului, să genereze probleme și să stimuleze rezolvarea acestora în cadrul grupului de discuții etc. Colaborarea virtuală trebuie să fie, însă, completată cu întâlniri fizice, procesul didactic ce are loc în mediul electronic trebuie completat de comunicarea face-to-face. E bine să știm să comunicăm cu sau prin calculator, dar și cu cei din preajma noastră. Contactul direct, personal cu cei din jur nu poate fi înlocuit pe deplin niciodată cu formele tehnice, oricât de performantă ar fi tehnologia.

Platformele tip e-learning și-au făcut loc în sistemul nostru de învățământ și reprezintă un stimul excelent pentru învățare și formare, în special pentru elevii activi, dinamici, care apreciază interactivitatea. Față de sistemul de învățământ tradițional, e-learningul prezintă avantaje de luat în seamă. Cu ajutorul computerului sau a telefonului mobil materialul educațional poate fi accesat de oriunde și oricând, nu este dependent de spațiu și timp. Procesul de învățare poate fi individualizat. Fiecare elev are un ritm și stil propriu de asimilare, se bazează pe un anumit tip de memorie în procesul de învațare, iar parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat și repetat, acesta beneficiind de un feedback rapid și permanent. Programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode pedagogice, care să ghideze subiecții pe tot parcursul procesului de învățare: la parcurgerea materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online și până la certificarea programului dacă este cazul. O serie de experimente care studiază efectul pe care îl au utilizarea diverselor medii în însușirea cunoștințelor, au dus la concluzia că  un material diversificat este reținut în proporție de 80% prin ascultare, vizionare și interactivitate. Software-ul educațional sau soluțiile electronice de învățare nu sunt ieftine, dar sunt eliminate cheltuielile de deplasare și întreținerea spațiilor școlare. Interacțiunile sincrone și asincrone trebuie să se completeze reciproc. Tehnologiile sunt dinamice permițând un feedback pronunțat, evaluările formative și sumative fiind realizate facil.

Există și dezavantaje ale educației de tip e-learning. Elevii trebuie să fie motivați , să se facă eforturi susținute din partea tuturor participanților la acest proces, pentru a nu ne confrunta cu abandonul școlar. Pentru a se limita acest fenomen, profesorii trebuie să-și adapteze stilul de predare, să modereze activitatea în așa fel încât toți participanții să aibă oportunitatea de a interveni în discuție. Un alt dezavantaj este acela că sistemul e-learning presupune instalarea de aplicații sau medii adiționale care necesită cunoștințe tehnice suplimentare. De luat în calcul sunt și costurile de proiectare și întreținere, producerea materialelor necesare.

În condițiile în care elevii au urmat cursurile școlare de acasă, e-learningul a devenit o alternativă viabilă la educația tradițională. În prezent a fost adoptat de numeroase unități de învățământ, fiind o provocare pentru profesori și elevi.

Bibliografie:

Ilie M., Jugureanu R., Păcurari O., Istrate O., Dragomirescu E., Vlădoiu D., Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de elearning, Editura Litera Internațional, București, 2008

Drăgănescu M., Societatea informațională și a cunoașterii. Vectorii societății cunoașterii, Studiu tematic, Academia Română,2001

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *