ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND ROLUL JOCULUI DIDACTIC ȊN OPTIMIZAREA COMUNICĂRII VERBALE ŞI NONVERBALE A ELEVILOR DIN CLASA PREGĂTITOARE

Prof. Drd.  Bărbătescu Nineta

Şcoala Gimnazială Nr. 28 Galaţi

La ȋnceputul cercetării, subiecţii deţineau un „arsenal” de abilităţi de comunicare dobândite prin exersarea vorbirii, a comunicării  ȋn familie şi grădiniţă. Ei cunoşteau limba vorbită, erau capabili să descifreze mesaje orale, spuse ori transmise nonverbal, prin gesturi, mimică, imagini, ilustraţii. Ei aveau capacitatea de a construi propoziţii dezvoltate şi fraze dar, datorită specificului vârstei  intercalau multe repetiţii, ȋntreruperi, ezitări, ori câteodată manifestau  lipsa de logică, inevitabilă ȋn această fază de organizare a limbajului.

Competenţele urmărite la ȋnceput, pe parcurs  cât şi la sfârşitul cercetării au fost:

C1 - verificarea capacităţii de a asculta cu atenţie un mesaj, de a-l recepţiona şi ȋnţelege corect de a reda conţinutul esenţial al acestui mesaj;

C2 -   verificarea capacitatea  de a decoda o problemă matematică, de a exprima datele problemei ȋn date numerice, precum şi de a transforma o imagine ȋn mesaj verbal – problema matematică;

C3 -  evidenţierea capacităţii  de a recepţiona – emite mesaje prin canalul nonverbal;

C4 - evaluarea capacităţii  de  receptare de mesaje scrise, ȋn contexte de comunicare cunoscute cât şi capacitatea de redactare de mesaje simple.

Comparând rezultatele obţinute de subiecţi ȋn etapa constatativă şi cea finală, s-au consrtatat modificări.

După analiza  rezultatelor obţinute se constată că ȋn urma intervenţiei factorului experimental, s-a produs o evoluţie ascendentă a capacităţilor de comunicare verbală şi nonverbală:

  • Se remarcă o ȋmbunătăţire  a calităţii  receptării şi emiterii mesajelor sub următoarele aspecte:
  • Subiecţii sunt mai atenţi ȋn momentul receptării mesajului auditiv;
  • ȋnţelegerea – decodarea se realizează pe secvenţele logice ale povestirii;
  • reproducerea mesajului  respectă cerinţele lexico- gramaticale impuse de o exprimare corectă (acordul subiectului cu predicatul, folosirea aceloraşi moduri şi timpuri verbale, redarea secvenţelor ȋn ordine logică, folosirea termenilor semnificativi ai mesajului  ȋn reproducerea secvenţelor).
    • S-a realizat un salt calitativ ȋn dezvoltarea priceperilor  de a recepţiona  şi ȋnţelege  corect un mesaj, de a aborda corect  textul matematic  şi problema matematică „ca o situaţie de viaţă;
    • Subiecţii descifrează cu uşurinţă  mesajele nonverbale, ei pot constitui mesaje ȋnsoţite de o gestică şi mimică adecvată care să nuanţeze mesajul verbal;
    • Subiecţii  manifestă curiozitate pentru decodarea semnificaţiei mesajelor exprimate prin limbaj vizual, ȋn contexte cunoscute.Ei dovedesc  capacitatea de redare de mesaje simple fie prin  transcriere prin „fotografiere vizuală”, fie prin scriere conştientă. Toţi subiecţii respectă poziţia corpului ȋn timpul scrierii, ţin corect instrumentul e scris (stiloul), au orientare ȋm spaţiul scrierii.

Rezultatele  probelor  de verificare şi evaluare a capacităţii de comunicare a elevilor din clasa pregătitoare indică o evoluţie ȋn sens ascendent  a dezvoltării acestora. Schimbările intervenite ȋn tipurile comportamentale  ale subiecţilor, de ascultător, de vorbitor, cititor, emiţător de mesaje scrise, se ȋnscriu pe linia evoluţiei fireşti, ȋn condiţiile exersării  de către elevi  a elementelor de comportament  comunicaţional  şi a familiarizării acestora cu criteriile de evaluare a eficienţei actului de comunicare.

Concluzii

            Prin participarea activă, conştientă, afectivă şi efectivă la jocurile didactice organizate ca lecţii de sine stătătoare sau ca etape a unor lecţii la mai multe discipline nu doar la Comunicare ȋn limba română s-au dezvoltat  deprinderile lor ȋn acest sens, aceasta influenţează nu doar  latura cognitivă a personalităţii subiecţilor, ci şi pe cea atitudinal – acţională: ştiind să comunice mai bine, obţinând rezultate mai bune la ȋnvăţătură, cât şi ȋn relaţiile cu ceilalţi, potenţialul comunicaţional este activat, copiii se exprimă şi comunică mai bine nu doar ȋn şcoală, ȋn situaţii de viaţă, ci şi ȋn activitatea  şi existenţa lor cotidiană, cu familia, cu colegii, cu prietenii, şi chiar cu ei ȋnşişi.

            A comunica este numai aparent uşor. Trebuie să  cunoşti şi să stăpâneşti regulile  fără de care mesajul transmis nu este perceput sau nu produce efectele dorite.

            Comunicarea  ȋn şcoală este deosebit de importantă  atât sub raport:

-  cognitiv

 - prin formarea competenţei de comunicare prin mijloace  verbale şi extraverbale de comunicare;

- prin iniţierea şi antrenarea permanentă a elevilor ȋn situaţii de comunicare verbală şi extraverbală.

- atitudinal - comportamental

            - realizarea transferului de la comunicarea ȋnvăţată şi realizată ȋn situaţia – clasă, la exprimarea personală ȋn situaţii de comunicare individuală;

            - ȋnsuşirea unei atitudini favorabile faţă de comunicare ca suport al evoluţiei relaţiilor interumane - ȋn situaţii diverse de viaţă.

            A comunica ȋnseamnă a realiza o comuniune  de gând, de simţire, de acţiune. A comunica  presupune câştigarea şi activarea competenţei de comunicare . Comunicarea este atât o capacitate lingvistigă cât şi o capacitate socială.  Ea trebuie predată, dar şi ȋnvăţată, exersată. Una din modalităţile de realizare a acestui deziderat  este aceea prin joc didactic.

            Ȋn şcoală, participând efectiv şi afectiv ȋn desfăşurarea jocurilor didactice, elevii dobândesc deprinderi, abilităţi de comunicare, asimilează cunoştinţe despre comunicare pe care ei ȋnşişi  le aplică ȋn practică. Fiind concepute ca „situaţii de viaţă”, aceste jocuri  permit elevilor „să trăiască” diverse situaţii, să „joace” diferite şi variate roluri. Comunicând cu ceilalţi, ȋnvaţă şi „exersează” schimbul de ,esaje , dar şi respectul faţă de partener, ȋşi ȋnsuşesc reguli de conduită. Aceste jocuri stimulează atât formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare, comunicarea respectuoasă, ascultarea activă şi empatică, schimbul de păreri, cât şi instaurarea unui climat educaţional pozitiv. Prin „simbolizarea sub formă de joc a unor situaţii din viaţa reală”, micii şcolari „au oportunitatea să-şi  probeze şi să-şi valorifice competenţele sociale ȋn variate situaţii oferite de viaţa ȋnsăşi”.[1](Ambus, Zoltan, 2005,p.136.)

            Sper că, măcar ȋntr-o mică măsură, demersul de faţă a evidenţiat rolul benefic al jocului didactic ȋn optimizarea comunicării verbale şi ninverbale la elevii din clasa pregătitoare.

Ca o continuare a ceea ce am ȋntreprins ȋn această lucrare  şi, având ȋn minte comunicarea ca o capacitate socială nu numai lingvistică  mi-am propus ca după finalizarea acestei cercetări să desfăşor cu elevii clasei şi cu viitorii elevi ai clasei I un proiect educaţional cu titlul Şcoala de vară – Un start bun ȋn clasa ȋntâi, proiect care are la bază jocul didactic ce stimulează comunicarea, cooperarea, interacţiunea  „noilor veniţi” cu ceilalţi membri ai grupului, asimilarea normelor clasei, activităţi  care propun elevilor să se cunoască pe sine, să asculte activ şi să formuleze ȋntrebări.

Nu tot ce intenţionăm reuşim să spunem, nu tot ce spunem se aude, nu tot ce se aude se şi ȋnţelege, se ȋnţelege  şi ce nu spunem, iar ceea ce se ȋnţelege nu depinde numai de noi ce devine.”(Luminiţa Şoitu, 1984)[2]


[1]Ambus, Zoltan, Psihopedagogia ȋncurajării. Perspective valorice şi acţionale,Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005,p. 136.

[2] Şoitu, Luminiţa, Condiţionarea psihologică a mesajului audiovizual,  ȋn Psihologia ȋn România, ASSP-AP, Bucureşti, 1984.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *