ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



EDUCAȚIA ECOLOGICĂ PRIN ACTIVITĂȚI ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE

Prof. Ceapă Svetlana

Școala Gimnazială „Miron Costin” Galați

Supraaglomerarea, dezvoltarea industriei, a agriculturii și a mijloacelor de transport au dus la modificarea condițiilor de viață ale plantelor și animalelor din mediul natural, la dispariția unor specii, poluarea mediului, murdărirea străzilor și a parcurilor, la tulburarea liniștii, etc.

Întreaga noastră planetă, aflată în suferință, trage un semnal de alarmă: “Natura este în pericol!”. Fiecare locuitor al Terrei trebuie să asculte acest mesaj, să-l înțeleagă și să acționeze într-un efort conjugat pentru a salva viul și “a trăi conform naturii”.

Pentru a putea desfășura o activitate rațională, omul trebuie să fie informat asupra problemelor esențiale din domeniul actual al ecologiei. Scopul educației ecologice este ca fiecare dintre noi să se simtă direct responsabil și angajat în acțiunile de protecție a mediului înconjurător. Se cuvine a reînvăța legile conviețuirii interumane pământene. Se vorbește azi, mai mult decât oricând, despre ecologizarea industriilor, despre strategii ecologice ale supraviețuirii și chiar despre o concepție despre lume și viață, riguros ecologică.

Marea problemă a culturii ecologice este absolut necesară în realizarea unui autentic progres planetar pentru om. Un gând devine constant pentru orice ființă rațională care trăiește pe acest pământ: pregătirea în sprijinul ocrotirii naturii, începând de la vârsta copilăriei.

Educația ecologică are semnificația deprinderii unui anumit mod de a înțelege relația dintre om și mediul de viață, care nu este numai al său, ci și al plantelor și animalelor. Pornind de la idea că, dacă furnizăm orice informație în limbajul copiilor, aceștia asimilează cele mai dificile conținuturi, punând la baza eului cognitiv primele instrumente necesare  nu numai unui consumator, ci și unui creator. În acest sens, în desfășurarea unor activități școlare sau extrașcolare, ne putem orienta la o temă care preocupă constant omenirea Ocrotirea vieții pe Pământ, având în vedere că în perioada 14 martie – 14 aprilie este Luna Pădurii, iar pe 22 aprilie sărbătorim Ziua Pământului și pe 5 iunie – Ziua Internațională a Mediului Înconjurător. Pentru aceasta am putea aborda învățarea activ-participativă, de implicare directă a copiilor la propria formare prin efectuarea unor anchete privind poluarea apei în orașul natal, poluarea atmosferei cu gazele de eșapament emanate, spre exemplu, de Combinatul Siderurgic din Galați, poluarea orașului în care locuiesc cu gunoaie și resturi menajere. Pentru realizarea acestor anchete elevii pot lucra pe grupe, colaborând cu profesorii de biologie, geografie, cultură civică, cu specialiști și cu familia. Rezultatele obținute de fiecare echipă de lucru vor fi prezentate și supuse dezbaterii întregii clase, împreună putând formula cele mai juste concluzii.

Copii pot fi antrenați într-un șir de acțiuni de colectare a deșeurilor în pungi de plastic sau pubele pentru reciclarea acestora, acțiuni de colectare de materiale refolosibile. Elevii pot fi solicitați în  realizarea unor pliante și portofolii cu temele: “Terra e casa noastră”, “Poluarea – pericol pentru viață”, “Primii pași în ecologie”, “Comunitatea și mediul”. 

În cadrul activității didactice, am desfășurat diverse activități practice în natură, precum: activități de ecologizare a parcului “Grădina Publică” din Galați, atrăgând atenția celor din jur asupra necesității păstrării curățeniei; am vizitat Complexul de Științe ale Naturii din Galați, unde li s-a prezentat copiilor rezervații naturale, amenajări speciale destinate creșterii unor plante ocrotite de lege, “minuni” ale naturii, splendori ale mediului înconjurător. La finalul acestor acțiuni, am desfășurat o activitate cu tema Ce-i de făcut ca lumea să dăinuiască?. Copiii au fost împărțiți în patru echipe, iar fiecare echipă  și-a ales câte un motto după care s-a ghidat în activitatea desfășurtă.

Echipa Nr.1, care și-a ales motto-ul: “Nu stăpânim natura decât supunându-ne ei (Fr. Bacon), a întocmit câteva reguli prin care să dovedească respectul față de natură atunci când merg într-o excursie sau în drumeție;

Echipa Nr. 2, care și-a ales motto-ul: “Nu distruge ceea ce tu nu ai creat” (Jean Dorst), a conceput o scrisoare deschisă către reprezentanții Combinatului Siderurgic din Galați pentru găsirea unor soluții de a diminua poluarea orașului.

Echipa Nr. 3, care și-a ales motto-ul: “Protecția naturii și a spațiilor libere nu este numai o chestiune de generozitate și de estetică, ci și o chestiune de supraviețuire” (R. Marcellin), a realizat o schiță a unui nou cartier, care urmează să fie construit în orașul lor, având în vedere conceptul de “oraș verde”. Proiectul a fost prezentat în fața clasei și a fost discutat cu colegii. În schița imaginară elevii au folosit un cod al culorilor, după cum urmează: negru-pentru zona industrială; roșu-pentru zona de locuințe; albastru – pentru zona de agrement; verde – pentru zona verde.

Echipa Nr. 4 care și-a ales moto-ul: “Natura a știut să facă și din ciulini o capodoperă” (Vasile Ghica), a realizat o machetă din materiale refolosibile, care să reflecte că natura este o capodoperă divină.

În încheiere pe baza unor întrebări am ghidat copii spre formularea concluziei că toate formele de degradare a mediului înconjurător au consecințe grave asupra sănătății omului. Fiecare dintre noi trebuie să devină conștient că sănătatea, puterea de muncă și durata vieții depind de calitatea alimentelor pe care le consumăm, a apei, a aerului și a solului. Pentru a evita dezechilibrele în mediul înconjurător, omul trebuie să valorifice cu prudență natura în interesul său, iar cea mai eficientă soluție este implicarea sa pentru menținerea unui mediu sănătos.

Am folosit o strategie simplă, dar eficientă în planul emoțiilor și al sentimentelor, prin transpunerea în locul elementului din natură care a suferit o agresiune din partea omului (plantă ruptă, pasăre rănită). Pus în locul celui agresat, care nu se poate apăra, copilul realizează că trebuie să acorde un “drept la existență” tuturor elementelor din jurul său. El poate înțelege că binele și răul depind de el, că poate realiza fapte bune, contribuind la ocrotirea vieții pe pământ, prin respectarea unor reguli de comportament bine precizate.

Bibliografie:

  1. Vrăjmaș, T.,  Școala  și educația pentru toți, Editura “Miniped”, București, 2004;
  2. Bica, I., Ecologie – Principii de baza, Editura Universității Tehnice de Construcții București, București, 2000;
  3. Moglan, G.; Ardelean, A., Ecologia și protecția mediului, Editura ”Scaiul”, București, 1993.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *