ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



ELEVI DIFERIŢI – SARCINI DE LUCRU DIFERITE

Prof. Brăilescu Anita

Colegiul Naţional ,,Alexandru Ioan Cuza’’, Galaţi

Încă din cele mai vechi timpuri copiii s-au dovedit a fi diferiți în ceea ce privește intelectul, capacitatea de a învăța, de a memora și de ce nu de a procesa informațiile. În acest scop am putea afirma faptul că s-a intervenit mai mult sau mai puțin, deoarece ne-am invațat destul de târziu lecția, că ”atâta timp cât fiecare copil e unic și necesitățile lui ar trebui să fie tot unice.”

Lucrul diferențiat pare însă imposibil de realizat în școlile de azi cu clase foarte aglomerate întrucât elevii ar trebui să își continue acasă munca începută de profesor în clasă. Experiența la catedră, priceperea de a lucra cu copiii sunt atribuții pe care, de cele mai multe ori, orice cadru didactic consideră că le posedă. Există chiar un foarte mare număr de profesori care tråiesc cu convingerea că în munca lor oricum dau dovadă de măiestrie pedagocică.

Convingerea de a fi posesorii acestei măiestrii pedagogice ni se întărește ori de câte ori unii dintre cei pe care îi instruim obțin performanțe deosebite la unele concursuri școlare, dar ni se și spulberă când alții dintre elevii noștri cad victimă insuccesului la învățătură.

În cele ce urmează, pentru a putea diferenția performanța față de minimul de cunoștințe ,mi -am propus să ofer spre exemplificare câteva sarcini de lucru concrete ce ar putea salva unele ,,blocaje’’ din procesul instructiv-educativ: de exemplu elevilor mai slabi li se vor pune întrebări cu nivel scăzut de dificultate pentru a fi în acest fel cooptați în discuție ,atrași de activitatea ce va urma... vor avea de numit modurile de expunere învățate sau de povestit în 80-100 de cuvinte o întâmplare petrecută la școală, etc. Ceilalți elevi, cu nivel mai ridicat, posibilii elevi performanți’’, vor avea de caracterizat personajul Victoria Lipan din romanul ,,Baltagul,, folosindu-se de mijloacele de caracterizare învățate dar și de referințele critice din ,,Istoria literaturii române’’.

Dacă vom încerca o paralelă între cele două categorii de elevi, vom constata că primul lucru care stă la baza activității lor este voința. Revenind la elevii care au mare nevoie de acel 5 salvator, vor primi mereu sarcini care să le mențină interesul sporit, fișe de lucru ce vor viza cunoștințe de bază (sinonimie/antonimie, definiții simple, de identificat câte o trăsătură morală a unui personaj ,etc). Pentru cei care pot atinge performanța, registrul se schimbă radical ,în sensul că pe lângă deprinderile de bază deja formate, vor trebui să aibă mereu o oarecare deschidere către nou, inovație și în special ambiția de a fi cei dintâi. De exemplu acești elevi performanți vor avea de lucrat cu toate categoriile semantice studiate, vor avea de construit contexte cu grad sporit de dificultate, își vor imagina situații respectând întocmai cerințele impuse, etc. Demn de subliniat este și faptul că ambele categorii de elevi, atât cei de nivel scăzut cât și ceilalți pot conlucra relativ ușor, atâta timp cât aceștia sunt corect dirijați de profesor.

Totuși, să nu uităm că ,,cea mai gravă greșeală pe care o facem adesea în instruirea diferențiată este aceea că uităm să considerăm conținutul învățământului comun și obligatoriu pentru toți elevii clasei și să diferențiem doar modalitățile și formele de predare ale acestuia, astfel încât să poată fi asimilat de fiecare elev la un nivel corespunzător posibilităților sale; așa cum menționa Antonov Mariana în lucrarea sa ,,Prevenirea eșecului școlar prin tratarea diferențiată a elevilor în Tribuna învățământului nr.587 din 23-29 aprilie 2001.           

În concluzie putem afirma faptul că noi, profesorii, ar trebui sa ne mobilizăm și să alcătuim itemi potriviți pentru capacitățile fiecărui elev în parte ca să nu dezamăgim și să fim dezamagiți.

Bibliografie:

Curriculum național pentru învățământul obligatoriu, cadru de referință M.E.N.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *