ISSN 2734 -6943

ISSN-L 2734 - 6943



PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ ”CINEHISTORY”

Prof. Cecilia Johrend

Colegiul Național ”Gheorghe Șincai” Cluj Napoca

  1. ARGUMENT

                  Cursul opțional CineHistory reprezintă o disciplină nouă ce vizează predarea istoriei cu ajutorul filmului. Cursul este inspirat, pe de o parte, de experiența dobândită în cadrul programului internațional de educație cinematografică "Teaching European History through Cinema", subsumându-se recomandării Comisiei Europene privind includerea în curriculumul național a educației media, și, pe de altă parte, de metodele istoriei orale care presupun învățarea și utilizarea de către elevi a tehnicilor de intervievare ca mijloc de cercetare şi cunoaştere a trecutului recent.

Istoria, chiar dacă este o știință ce vizează descoperirea și relevarea adevărului, rămâne o cercetare vie ce poartă amprenta subiectivității. Arta, în general, și filmul, în particular, nu oferă un adevăr absolut ci un adevăr relativ. Cu toate acestea, filmul poate fi privit ca un testament al unei lumi, un instrument care poate să creeze o perspectivă nouă, să lanseze întrebări, să surprindă tendințe macro sau micro sociale, politice, economice și culturale, să însuflețească imaginea trecutului, să inspire și să motiveze.

Deoarece istoria orală este legată de istoria ultimilor 70-80 de ani, perioadă în care a șaptea artă a înregistrat schimbări profunde, considerăm oportună ofertarea acestui curs opțional atât elevilor de gimnaziu, din clasele VII-VIII, cât și celor de liceu, din clasele X-XI, care studiază perioada contemporană. Competenţele dobândite de elevi până la această vârstă facilitează organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte/ procese istorice cu ajutorul filmului, cooperarea în cadrul echipelor constituite în vederea redactării unor ghiduri de interviuri, a înregistrării, prelucrării şi arhivării interviurilor pe care ar dori să le includă, secvențial, în eseurile video inspirate de filmele vizionate împreună cu profesorul. Subliniem astfel unul dintre avantajele opţionalului: implicarea elevilor, deopotrivă, în crearea de surse pentru cercetarea istorică şi în elaborarea unor eseuri video cu tematică istorică și valențe pedagogice. În plus, prin realizarea acestor video-eseuri, elevii ajungă să trăiască și o experiență estetică, nu doar o lecție ilustrată cu ajutorul filmului.  Acest aspect presupune realizarea unui montaj de scurte dimensiuni ce se referă, de obicei, la unul sau mai multe lungmetraje vizionate, orice încercare de coerență presupunând anumite decizii de cineast - ce lungime de cadru, fragment de sunet, continuitate narativă păstrează în eseul video. Prin urmare, orice filtru de selecție este marcat în mod evident de creativitatea elevilor pasionați de film.

În contextul creat de promovarea artei cinematografice românești și internaționale cu ajutorul Internetului, CineHistory, opțional cu reale trăsături transdisciplinare, poate privilegia activitatea didactică în echipă pedagogică la nivel transcurricular. CineHistory facilitează dobândirea de către elevi a competențelor care-i ajută să decodifice mesajele,  să discearnă între bine și rău, corect și incorect, credibil sau manipulare – vorbim deci de competența media (media literacy), recunoscută ca fiind specifică educației media. Istoria lungă a așa-numitului found footage cinema (înregistrare video autentică recuperată) ne pune la dispoziție numeroase exemple de manipulare a imaginilor, de la juxtapunere subversivă până la propagandă. Cu ocazia predării opționalului, rolul profesorului este de a-i ajuta pe elevi să analizeze materialul audiovizual, să facă acel pas în plus pe calea dezvoltării spiritului critic și a curiozităţii, generate de vizionarea unui film.

Filmul documentar, filmul artistic de inspirație istorică sau cel animat, toate parte a educației pentru media, devin instrumente de învățare a istoriei, utile în dezvoltarea tuturor celor opt competențe cheie ce se regăsesc în profilul de formarea al absolventului.

În fapt, filmul devine un pretext pentru a discuta despre problemele actuale ale societăţii noastre din perspectiva trecutelor evenimente politice, economico-sociale și culturale care     l-au inspirat.

                    Opționalul CineHistory este provocator mai ales prin faptul că-l determină pe elev să analizeze, să formuleze și să reformuleze un răspuns pe care-l leagă de ceea ce mai știe în legătură cu faptele/ procesele istorice surprinse de peliculă. Filmul pliat, sau nu, pe discursul oficial al istoriei, îl ajută să-și fixeze mult mai bine cele învățate.

Elevul, investind o atenție suplimentară, vizionând un film sau recitind o cronică, va fi stimulat să-și reactualizeze cunoștințele, dincolo de acel ”știu că știu”, să fie activ în preluarea informației, descoperind aspecte pe care le-a ignorat anterior sau nu le-a înțeles. Această supraînvățare (overlearning) va face diferența între un viitor adult educat și unul analfabet funcțional.

II. COMPETENȚE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice istoriei și educației sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte/ procese istorice cu ajutorul filmului.

2. Valorificarea cunoştinţelor specifice istoriei și educației sociale în identificarea și rezolvarea unor situaţii - problemă abordate în film.

3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale și implicarea activă în dezvoltarea durabilă a societății.

4. Utilizarea autonomă şi responsabilă a mediului digital, a tehnologiei și a gândirii critice și prospective în procesul de învățare.

III. COMPETENȚE SPECIFICE_ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Utilizarea limbii române/ limbilor străine studiate în procesul de documentare-informare, de realizare și de prezentare a rezultatelor învățării, folosind materiale scrise/ vizuale / audio/ digitale în diferite contexte:

- analiza limbajului cinematografic ca fundament al educației bazate pe imagine;

- completarea fișelor de analiză a filmului vizionat;

- elaborarea textului pentru eseurile video transcrierea/ tehnoredactarea/ traducerea unor texte/ ghiduri de interviuri/ interviuri;

- exprimarea opiniei cu privire la aspectele ce definesc genul filmului vizionat.

2. Decodificarea mesajului filmului vizionat:

- analiza valorilor transmise și identificarea soluțiilor pentru problemele abordate în film, raportabile la propria experiență de viață;

- analiza critică și corelarea mesajului/ informațiilor/ datelor filmului cu cele din cărțile de istorie.

3. Valorificarea cunoștințelor dobândite cu ocazia vizionării filmelor inspirate din viața personalităților istorice și construirea propriul sistem de valori:

- aprecierea rolului social al limbajului audiovizual ca resort de comunicare și sursă de experiențe artistice;

- organizarea unor activități specifice educației nonformale (jocuri tematice).

3.1. Manifestarea toleranţei și a interesului pentru implicare civică și voluntariat:

-dezbaterea problemelor abordate în film și proiectarea unui plan posibil de acțiune pentru soluționarea acestora prin raportare la propria experiență de viață.

4. Folosirea responsabilă și creativă a tehnologiilor digitale și resurselor multimedia:

- operarea cu elemente de tehnologie a prelucrării imaginii și sunetului;

- utilizarea tehnologiilor digitale în condițiile realizării  unor eseuri video/ portofolii digitale, a aplicării metodei interviului, conștientizând implicațiile dreptului de proprietate intelectuală, respectând regulile etice și cele ale deontologiei profesionale în cercetarea întreprinsă.

IV. CONȚINUTURI PROPUSE

Istoria filmului

  • De la frații Lumiere la Steven Allan Spielberg - de la triumful filmului mut la producătorul de filme cu cel mai mare succes financiar al tuturor timpurilor.

            Studii de caz: Timpuri noi (regia C. Chaplin); Lista lui Schindler (regia S. Spielberg).

Video-eseul    

  • Pașii realizării unui eseu video (de 5 minute): vizionarea filmului - ideea – secvența aleasă –  remontarea cadrelor de 20 de secunde după propria viziune – editarea imaginilor și sunetului – montajul.

Ghidul de interviuri             

  • Ce este și cum se realizează un interviu – metoda istoriei orale?

Filmul animat

  • Culoarea totalitarismului în benzile desenate

            Studii de caz: Der Fuhrer's Face (regia: Walt Diesney);Ferma animalelor (regia: John Halas, Joy Batchelor).

Filmul documentar

  • Specificul și funcțiile filmului documentar

            Studii de caz: 5 minute de istorie cu istoricul Adrian Cioroianu; Premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar;Istorie trăită – istorie povestită: Să nu ne răzbunați (regia: Mihai Constantinescu).

Filmul istoric

  • De la dramă la comedie

            Studii de caz: Pădurea spânzuraţilor (regia: Liviu Ciulei); Cardinalul (regia: Nicolae Mărgineanu);Amintiri din Epoca de aur (regia: Cristian Mungiu).

V. SUGESTII METODOLOGICE

                      Predarea istoriei cu ajutorul filmului prezintă numeroase valențe formative. Prin calitatea imaginilor, coloana sonoră, încărcătura emoțională, pe lângă faptul că revitalizează și binedispune, filmul stârnește curiozitatea și motivația pentru învățare, oferă reprezentări clare, posibilitatea înțelegerii și descifrării unei realități complicate sau mai puțin cunoscute, oferă posibilitatea depășirii barierelor temporale și spațiale și proiectează elevul într-o lume captivantă și atractivă pentru instruire, oferind perspective multiple de percepție a vieții trăite.

Procesul de predare-învăţare-evaluare se axează pe formarea următoarelor valori şi atitudini: libertatea de expresie, libertatea opiniilor, valorificarea aptitudinilor elevilor, relaționarea pozitivă și constructivă, toleranța, spiritul critic.

Concepte cheie: filmologie, film istoric, film documentar, film animație, sinopsis, cinematografie, cinefil, cineast, mass media, media literacy, found footage cinema, interviu, reportaj, scenarist, regizor, interviu, istorie orală, video-eseu.

Pe lângă cunoașterea și folosirea corectă a acestor concepte este necesară și o minimă abordare a istoriei filmului universal și românesc, a teoriei, criticii și analizei de film (semiotica, narațiunea, genurile, crearea imaginilor - planurile, mișcările camerei de filmat, unghiuri, punctul de vedere, punerea în scenă, culori; sunetul și tehnicile de montaj), necesare pentru ca elevii să poată avea la îndemână o serie de instrumente istorice, teoretice și estetice folositoare la realizarea diverselor produse audiovizuale.

Proiectarea opționalului, cu durata de un an și predare într-o oră pe săptămână, presupune utilizarea unei filmoteci de 8-12 filme selectate pe baza respectării particularităților de vârstă și a tematicii vizate. Filmele alese și propuse de profesor sunt însoțite de un sinopsis ce conține explicații legate de mesajul principal, scenele și dialogurile cheie, aspecte emoționante, producători, regizori etc.

Elevii se vor familiariza cu modalităţile de înțelegere a filmului (limbaj vizual, construcţie narativă, subiect, personaje). Discuțiile purtate după vizionarea filmului ar trebui să fie legate de: emoțiile trăite, temele abordate, informațiile surprinzătoare, personaje/ eroi/ situații motivaționale, diferențe identificate între felul în care faptele istorice sunt surprinse în film și în cărțile de istorie sau cartea care l-a inspirat, jocul actorilor, scenariul, regia, imaginea, sunetul, muzica, genul, calitatea ș.a.

Experiențele de învățare sunt diverse, la fel ca și resursele de care elevii au nevoie pentru a realiza proiectele propuse. Utilizarea calculatorului, a softului necesar, a aparaturii digitale (reportofon, camera video GoPro, smartphone), precum şi însuşirea tehnicilor de înregistrare, stocare, transcriere a materialului audio-video,  dezvoltă abilităţi legate de utilizarea tehnologiilor informaţionale, subsumate celor de documentare și cercetare.

Materiale didactice necesare: filmele selectate, internet, calculator, soft, bibliografie, reportofon, cameră video/ smartphone, sinopsisul și afișul filmului, descrierea activităţilor de învățare şi fişele de lucru pentru activităţi individuale/ în perechi/în grup, metode și tehnici interactive de dezvoltate a gândirii critice, structurate pe etapele cadru ale lecției - evocare, realizarea sensului, reflecţie și extindere.

Profesorului îi revine rolul de moderator și facilitator, având libertatea de a alege metodele în funcţie de nevoile și opţiunile elevilor, potrivite pentru o activitate sau alta.

                     EVALUAREA  are ca scop stabilirea relevanţei activităţilor desfăşurate în baza vizionării filmelor, a dezbaterilor ulterioare, precum şi formarea/ dezvoltarea unor competenţe socio-culturale, media și digitale: aprecierea valorilor general-umane (iubirea, înțelepciunea, respectul, integritatea, generozitatea, încrederea etc.), aprecierea patrimoniului cinematografic românesc și internațional, asumarea responsabilităților, abilitatea de a selecta și  interpreta un mesaj media, folosirea responsabilă și creativă a tehnologiilor digitale.

Evaluarea se va realiza, de regulă, prin metode complementare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, interviul, afișul, scrisoarea (adresată regizorului/ actorului ș.a.), video-eseul (realizat cu ajutorul programelor OpenShot, Video editor-ul din Windows 10, Adobe Premiere, Filmora), proiectul, portofoliul digital, autoevaluarea, jurnalul de lectură.

                     Experiența dobândită cu ocazia studierii opționalului CineHistory vizează, în esență, conștientizarea importanței educației – condiție sine qua non a progresului, formarea unui public avizat, dornic să descopere magia artei cinematografice, iar prin intermediul istoriei, fixată în memoria peliculei, relevanța curajului de a trăi în mod conștient, preocupați de învățarea lecției predată de a noastră ”magistra vitae”.

VI. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ȘI RESURSE ONLINE

EXEMPLU_SINOPSIS

Amintiri din Epoca de Aur este un film colectiv, scris și produs de regizorului român Cristian Mungiu, constând dintr-o serie de 6 scurtmetraje, grupate în două părți care au fost lansate succesiv.

Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! este un film de comedie românesc, prima din cele două părți ale seriei de scurtmetraje. A avut premiera oficială în cinematografe în ziua de 18 septembrie 2009 în Italia și 25 septembrie în România (deși rulase anterior la TIFF și la Cannes). Compus din patru scurtmetraje scrise de Mungiu, dar regizate de regizori diferiți, filmul ilustrează, la fel ca și a doua parte a Amintirilor din Epoca de Aur (Legenda vânzătorilor de aer, Legenda șoferului de găini), câteva legende urbane care circulau în perioada dictaturii comuniste din România. Umorul derivă din absurdul situațiilor prezentate, absurd creat de nesiguranța cotidiană din timpul dictaturii comuniste și amplificat de excesul de zel al birocraților, de agresivitatea cenzurii presei, pe fundalul crizei economice și penuriei alimentare din anii 1980. Filmul este compus din patru scurtmetraje, intitulate Legenda activistului în inspecțieLegenda fotografului oficialLegenda politrucului zelos și Legenda milițianului lacom.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *